Legislația europeană cu privire la mediul online este tot mai avansat reglementată cu scopul de a proteja utilizatorii de internet, dar și economia din Uniunea Europeană (UE).
Astfel, începând cu data de 7 martie 2024, marile companii tehnologice globale (cinci din Statele Unite ale Americii și una din China) care derulează afaceri în relație cu utilizatori din UE trebuie să îndeplinească noi cerințe. Regulile au fost anunțate din timp pentru a oferi corporațiilor posibilitatea de a se pregăti pentru aceste schimbări.
Nu mai puțin de șase companii tehnologice de top trebuie să se conformeze Regulamentului privind piețele digitale – Digital Markets Act – DMA – al UE. Se asigură în acest fel o concurență echitabilă între giganții tehnologici și companiile mai mici, iar consumatorii finali sunt vizați de asemenea în ceea ce privește folosirea datelor personale în scopuri de furnizare a informațiilor publicitare.
Pentru a se asigura că regulamentul este respectat, au fost desemnați și câțiva mari giganți online drept „gardieni” sau gatekeepers.
Cele 6 companii cu statut special sunt Alphabet (Google), Amazon, Apple, ByteDance (Tik Tok), Meta (Facebook, Instagram, WhatsApp) și Microsoft. Considerate gatekeepers, un gen de gardieni ai serviciilor de informare digitală, aceste 6 corporații trebuie să îndeplinească cerințele mai stricte prevăzute de noua legislație.
Comportamentul digital anticoncurențial va fi diminuat, în beneficiul economiilor locale și al utilizatorilor de servicii online. Sunt vizate nu mai puțin de 22 de servicii furnizate de giganții online. Spre exemplu, în categoria de publicitate apar Google, Amazon și Meta, iar la sisteme de operare sunt menționate Android, iOS și Windows PC OS.
Conform Comisiei Europene, un astfel de gatekeeper are o poziție economică puternică, un impact semnificativ asupra pieței interne și este activ în mai multe țări din Uniunea Europeană, făcând legătura între un număr mare de utilizatori și de întreprinderi. Companiile care depind de gatekeeperi pentru a-și oferi serviciile pe piața unică, inclusiv IMM-uri din România, vor beneficia de un mediu de afaceri mai echitabil.
Noile reglementări sunt ideale mai ales pentru start-up-urile din domeniul tehnologiei, care în trecut întâmpinau multe piedici. În cele din urmă, consumatorii sunt cei mai câștigați: există premisele evidente ca aceștia să aibă la dispoziție servicii mai numeroase și mai calitative, la prețuri mai avantajoase.
Companiile vizate – cele 6 corporații – trebuie acum să ceară consimțământul utilizatorilor pentru a partaja datele acestora între două sau mai multe servicii pe care le operează. Cei de la Google au aplicat deja regulamentul, cerând utilizatorilor să aleagă cu ce servicii doresc să-și partajeze datele, printre care: Google Search, YouTube, Google Ads, Google Play, Chrome, Google shopping și Google Hărți.
Aplicații utile, în beneficiul utilizatorilor – folosire liberă, după bunul plac
Publicul știe că, uneori, anumite servicii sunt furnizate într-un mod mai puțin onest. Spre exemplu, ai pe smartphone anumite servicii preinstalate care îți limitează experiența. Este normal să alegi sistemul de operare preferat și alte servicii dorite, fără a te limita la anumite branduri, în urma unor alianțe comerciale dintre marile companii.
Până la urmă este firesc să poți șterge aplicațiile care nu te atrag și să poți instala cât mai simplu unele noi, chiar din același domeniu. Ne putem referi aici nu doar la browsere online, ci și la servicii de navigație, muzică, streaming filme, shopping, poștă electronică, rețele de socializare sau online casino Romania.
Există o multitudine de aplicații utile în diverse domenii, iată doar câteva exemple din țara noastră: Pago pentru plăți facturi la furnizori de servicii de utilități și nu numai, VirtualCards pentru administrare carduri de fidelitate sau Waze pentru navigație.
Mergând spre zona internațională, putem aminti fel de fel de alte aplicații: Vinted (anunțuri vânzări haine și accesorii second hand), Kiwi (bilete de avion), Trainline (bilete de tren), Eat & Track (control alimentație), Walk15 (monitorizare pași).
Ce amenzi riscă cele 6 corporații tech
Companiile care nu-și respectă obligațiile riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri mondială totală anuală a societății sau de până la 20% în cazul unor încălcări repetate.
Comisia Europeană poate impune și măsuri corective suplimentare, în urma unei investigații de piață, măsuri proporționale desigur cu gravitatea infracțiunilor comise. De-a lungul timpului, astfel de mari companii din tehnologie au acceptat să plătească amenzi drastice dictate de diverse autorități naționale.
The post Noi reguli pentru marile companii din tehnologia digitală appeared first on Cotidianul RO.
