Între 1969 și 1972, Statele Unite au trimis 12 astronauți pe Lună ca parte a programului Apollo, care a fost format în primul rând pentru a învinge fosta Uniune Sovietică în cursă spațială a Războiului Rece.
Acum, la mai bine de 50 de ani, interesul crește din nou. De data aceasta, însă, națiunile care navighează în spațiu sunt interesate de polul sud lunar. Care este miza, se întreabă Live Science?
O ipoteză ar fi că acolo, în umbra eternă, se află depozite abundente de apă înghețată care ar putea fi extrasă pentru susținerea vieții și combustibil pentru rachete.
Cu toate acestea, „este chiar o speculație; nimeni nu știe” dacă există apă din abundență acolo, a declarat Martin Barstow, profesor de astrofizică și științe spațiale la Universitatea din Leicester din Marea Britanie, pentru Live Science. „Și de aceea este important să mergi să cauți.”
INDIA A FĂCUT PRIMUL PAS SPRE PARTEA ÎNTUNECATĂ. RUSIA “A CĂLCAT ÎN GOL”
Recent, mai multe națiuni au încercat să facă exact asta. Sonda lunară rusă Luna 25 a încercat să aterizeze lângă polul sud pe 19 august, dar s-a prăbușit după pierderea comunicațiilor cu baza.
Pe 23 august, India a devenit prima națiune care a aterizat în apropierea polului sud lunar cu misiunea Chandrayaan-3. Acolo, duoul robotic lander-rover al țării și-a petrecut o zi lunară explorând regiunea din apropiere.
În 2026, China plănuiește să-și trimită nava spațială Chang’e-7 într-un efort ambițios către polul sud lunar. Conform planului misiunii, nava spațială va consta dintr-un orbiter, un aterizare, un rover și o sondă mică, zburătoare, care va căuta gheață de apă în regiunile umbrite.
Spre finalul deceniului și programul lunar Artemis al NASA își propune să trimită un echipaj în apropierea polului sud pentru o misiune de o săptămână.
