NOUL AN ȘCOLAR: Aproape trei milioane de elevi încep luni școala. Care sunt principalele modificări care îi așteaptă

Școala începe astăzi cu Legi ale Educației noi și controverse privind modificările pe care le aduc ele. Pentru al doilea an la rând, ministerul păstrează organizarea pe cinci module, în loc de trimestre, cu o vacanță „de schi” la alegerea inspectoratelor școlare. Cu doar câteva zile înainte de începerea anului școlar, încă rămân nelămurite aspecte importante legate de desfășurarea școlii. Bursele elevilor și testarea antidrog, printre ele. De modificări sunt afectați și profesorii.

Structura anului școlar va avea 36 de săptămâni de cursuri și se încheie în 21 iunie 2024, cu câteva excepții: clasele a XII-a și a XIII-a seral și frecvență redusă termină cu două săptămâni mai devreme, în 7 iunie 2024, în timp ce clasa a VIII-a, în 14 iunie 2024. Pentru clasele tehnologice, anul școlar are 37 de săptămâni de cursuri și se încheie în 28 iunie 2024.

Școala rămâne pe module. Calendarul anului școlar 2023-2024

Ministerul Educației păstrează pentru al doilea an la rând organizarea pe module, în loc de trimestre, astfel:

Modulul 1: luni, 11 septembrie 2023 – vineri, 27 octombrie 2023;

Vacanță de toamnă: 28 octombrie 2023 – 5 noiembrie 2023.

Modulul 2: luni, 6 noiembrie 2023 – vineri, 22 decembrie 2023;

Vacanță de iarnă: 23 decembrie 2023 – 7 ianuarie 2024.

Modulul 3: luni, 8 ianuarie 2024 – 9/16/23 februarie 2024;

Vacanța „de schi”: oricând între 12 februarie și 3 martie 2024, o săptămână, în funcție de decizia fiecărui inspectorat școlar în parte.

Modulul 4: luni 19 februarie 2024 – luni, 26 februarie/4 martie/26 aprilie 2024;

Vacanță de primăvară: 27 aprilie 2024 – 7 mai 2024.

Modulul 5: miercuri, 8 mai – 21 iunie 2024;

Vacanță de vară: 22 iunie – 8 septembrie 2024.

Școlile trebuie, de asemenea, să organizeze programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde” oricând de la începutul anului școlar până la 26 aprilie 2024, în perioade diferite, cinci zile consecutive, așa cum a fost și anul trecut.

Admitere la liceu, religia la Bac și un criteriu diferit de departajare la EN

O primă schimbare adusă de noile Legi ale Educației se petrece la examene. Din anul școlar următor, la insistența cultelor, religia va putea fi aleasă ca a treia probă la Bacalaureat, la profilul uman. S-a schimbat și modalitatea de înscriere la ora de religie: cererea de înscriere se va face o singură dată și va fi valabilă pentru toată perioada de școlarizare, nu ca până acum, la începutul fiecărui ciclu școlar, adică în clasa a V-a, apoi din nou în clasa a IX-a.

Pentru trecerea în clasa a IX-a, ministerul a decis că liceele vor putea organiza, dacă vor, examen de admitere pentru 50% dintre locuri. Pentru restul, se va face repartizare computerizată. Instituția încă nu a explicat cum se va desfășura acest examen și nici din ce materii vor da elevii. Prima generație care va da examen de admitere este cea care intră acum în clasa a V-a și termină clasa a VIII-a în anul școlar 2027-2028.

Până atunci, structura examenelor din vară rămâne neschimbată: anul acesta, probele orale la Bacalaureat au loc în perioada 17-27 iunie 2024, iar pe 1, 2 și 4 iulie au loc probele scrise la română, materia obligatorie a profilului și, respectiv, cea la alegere. Primele rezultate vor fi publicate în 8 iulie. Sesiunea de toamnă are loc între 15 iulie și 30 august. La Evaluarea Națională, cele două probe au loc în 25 iunie la română și 27 iunie la matematică. Primele rezultatele vor fi publicate în 3 iulie.

Ce se schimbă însă în ceea ce privește Evaluarea Națională este departajarea pentru admiterea la liceu: media din clasele V-VIII devine primul criteriu de departajare în cazul mediilor egale la examene, potrivit Edupedu.

Până acum, media de gimnaziu era ultimul criteriu, după, în ordine, nota la examen la limba română și nota la matematică.

Elevii vor putea fi exmatriculați, iar profesorii le vor putea confisca telefoanele mobile

Se micșorează, de asemenea, numărul de elevi la clasă. Noua Lege a Educației spune că la liceu, inclusiv în învățământul dual, o clasă nu trebuie să aibă mai mult de 26 de copii, cu patru mai puțini decât pe vechea lege. În învățământul postliceal, numărul maxim de elevi admis într-o clasă s-a redus de la 30 la 28, iar la clasele sportive și de artă, de la 25 la 24.

Una dintre cele mai dezbătute și importante modificări din noua lege care intră în practică din acest an școlar este posibilitatea exmatriculării elevilor, „în vederea protejării dreptului la educație al celorlalți beneficiari primari”. O răzgândire a ministerului, pentru că în proiectul inițial, a prevăzut interzicerea exmatriculării. „Dreptul la educație este un drept constituțional”, spunea ministerul la acea vreme. Vechea Lege a Educației prevedea încă din 2019 învățământ obligatoriu până la ultima clasă de liceu – însemnând, indirect, că un elev nu poate fi exclus dintr-un an școlar.

Exmatricularea nu se va face direct, ci va fi ultima variantă după sancțiuni graduale în funcție de gravitatea faptei, începând cu observația și mustrarea scrisă. Elevul dat afară se poate reînmatricula în anul școlar următor.

De asemenea, profesorii vor confisca telefoanele mobile ale elevilor, dacă aceștia le folosesc în timpul orelor, și le vor preda numai părinților sau tutorilor legali ai elevilor. Regula e valabilă doar elevilor din clasele primare și gimnaziale. Pentru liceeni, decizia de a interzice sau nu telefoanele rămâne la dispoziția școlii.

Scandalul burselor

Elevii urmează să primească, la începutul fiecărui ciclu de învățământ, un card național de elev, care atestă, practic, că elevul poate primi toate facilitățile oferite prin lege, de exemplu, reduceri la transport. Nu este clar dacă aceste carduri vor fi distribuite din septembrie și nici în ce condiții, pentru că nu au fost stabilite încă aceste detalii.

Schimbări sunt și în cazul burselor. Legea Educației prevede mai multe tipuri de burse: două pentru excelență olimpică, bursa de merit, cea socială și cea tehnologică, o noutate din acest an.

Doar anul acesta, bursa de merit va fi acordată elevilor cu o medie mai mare de 9,50, dar și restul până la 30% dintre elevii fiecărei clase, indiferent de medie, în ordinea descrescătoare a mediilor, cu nota 10 la purtare. Adică, într-o clasă de 30 de elevi în care anterior doar 3 aveau medii peste 9,50, deci luau bursă, acum numărul bursierilor va putea crește până la 9.

La burse de merit se încadrează și elevii cu premii la faze județene ale olimpiadelor școlare, conform Edupedu.

În varianta propusă inițial, bursele de merit erau acordate doar după criteriul celor 30% dintr-o clasă, dar Avocatul Poporului a criticat asta, spunând că „nu va conduce la diminuarea mediocrității prin educație și evaluare, dimpotrivă, va genera efecte inverse”. Asta pentru că, spunea instituția, într-un liceu vor fi recompensate mediile de la 10 la 9,90 dintr-o clasă, iar într-un altul, mediile de la 6,72 la 5,10.

Valoarea burselor crește semnificativ începând de anul acesta. Pe lângă bursa tehnologică, un tip nou de bursă este cea pentru mamele minore, pe perioada întregii școli. 

Bursele sociale vor fi acordate ca până acum, după ce criteriile de acordare propuse inițial de minister au fost aspru criticate: ca doar elevii orfani de ambii părinți și cei aflați în plasament să primească. Elevii cu un singur părinte erau condiționați de venitul părintelui rămas, să fie mai mic sau egal cu salariul minim pe economie. Părinții au considerat asta o nedreptate și au cerut ministerului să schimbe prevederea.

Proiectul de metodologie pentru acordarea lor a fost în dezbatere publică și ar fi trebuit adoptat până vineri, 8 septembrie.

Gratuități la transport

Elevii vor avea, ca și până acum, gratuitate la transportul în comun, cu trenul, autobuzul metroul, iar în cazul studenților, reducerea crește de la 50% la 90%. Reducerea pentru studenți ar fi trebuit aplicată din 3 septembrie, de când au intrat în vigoare Legile Educației, însă unele companii de transport, precum CFR Călători, Softrans și STB, nu au introdus reducerea, ba chiar au scos-o pe cea veche, pe motiv că nu au fost publicate încă normele metodologice pentru asta.

După protestele studenților, CFR s-a răzgândit, dar celelalte societăți, nu. Normele pentru transport au fost vineri aprobate de Guvern.

Elevii vor fi testați antidrog

O măsură anunțată de ministrul de interne Cătălin Predoiu după accidentul din stațiunea 2 Mai este testarea elevilor antidrog în școli. Nu se știe încă în ce condiții și cum se va întâmpla. Tot ce a anunțat până acum Ministerul Educației este că testarea nu se va face în masă, ci se va forma o comisie care va decide cine este testat, cu acordul părinților sau al elevilor majori. Rezultatele testelor nu vor fi cunoscute de școli, ci de familie, pentru a preveni bullyingul.

Unii părinți cu care a vorbit Libertatea spun că ar fi de acord cu această măsură, însă numai dacă testarea vine și cu programe prin care elevii depistați pozitiv și familiile lor să fie sprijinite în vreun fel. Pe de altă parte, Federația Părinților nu susține inițiativa.

Prefectul Capitalei, Rareș Hopincă, a anunțat la sfârșitul lunii august că Agenția Națională Antidrog va face un chestionar pentru a afla opinia părinților și elevilor majori cu privire la testare, pe de-o parte, și la prezentarea unei adeverințe medicale la începutul anului școlar care să ateste că elevul și-a făcut analizele de sânge antidrog, pe de altă parte.

Materii obligatorii și opționale noi

Legea Educației pentru învățământul preuniversitar introduce și materii noi în trunchiul comun de liceu, adică materii obligatorii pentru toți elevii. Este vorba despre „Istoria evreilor. Holocaustul”, care are deja aprobată și programa școlară, precum și „Istoria comunismului din România”. Aceasta nu are încă aprobată programa școlară.

Ca opțional la decizia școlii, apare „Istoria, robia și deportarea romilor”, dar nici această materie nu are programa școlară aprobată. Liceele mai pot include la opționale și disciplina „Istoria Revoluţiei din 1989 şi a schimbării de regim din România”.

Pentru gimnaziu, o listă de peste 20 de opționale noi a fost aprobată în noiembrie anul trecut, potrivit Edupedu. 

Încă sunt elevi care învață în trei schimburi, deși legea interzice asta

Școlile vor oferi un program special pentru elevii părinți, conform noii legi. Elevele însărcinate și elevii care au devenit părinți vor avea posibilitatea de a le fi motivate un anumit număr de absențe și vor beneficia, printre altele, de program mai flexibil în grupe speciale, învățare remedială, consiliere școlară și administrativă, prioritate la înscrierea copilului la școală și posibilitatea de a amâna examenele, dacă acestea coincid cu perioada de naștere sau de îngrijire a copilului.

Potrivit noii legi, elevii trebuie să învețe în cel mult două schimburi, iar copiii din ciclul primar și cei de clasa a VIII-a vor învăța doar în tura de dimineață. Însă la nivel național, încă sunt unități școlare care învață în trei schimburi, iar din 600 dintre ele elevii au fost relocați. Este vorba de aproximativ 25.000 de elevi din toată țara care vor învăța din noul an școlar în trei schimburi, a anunțat ministra educației, Ligia Deca, la finalul ședinței de Guvern de vineri, 8 septembrie.

În București sunt opt școli care învață în trei schimburi sau sunt relocați, potrivit datelor de la Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Prefectura Bucureștiului susține că ar fi 11, potrivit Mediafax.

Deca spune că interdicția celor trei schimburi se aplică din anul școlar 2025-2026, nu din acest an.