Atena va fi și mai fierbinte fără pădurea Parnitha, au avertizat experții îngrijorați de incendiul care a afectat „plămânul” capitalei Greciei, în vreme ce localnicii sunt pur și simplu furioși că autoritățile nu pot să protejeze această zonă, scriu publicația elenă Kathimerini și cotidianul New York Times.
Incendiile care au afectat în ultimele zile un parc natural aflat la nord de Atena, foarte important pentru sănătatea capitalei, potrivit experților, au provocat furie printre localnici, chiar în momentele în care pompierii continuau să lupte cu flăcările.
Muntele Parnitha, o arie naturală protejată, considerată a fi „plămânul” Atenei, este în mod normal un refugiu pentru locuitorii orașului, mai ales într-o perioadă în care căldura verii grecești a ajuns la extreme periculoase.
Joi, în timp ce aerul era pigmentat de mirosul de lemn ars, locuitorii și ecologiștii au deplâns împreună potențiala pierdere a acestui spațiu verde din apropierea capitalei, scriew New York Times. Mulți critici au acuzat autoritățile că nu au reușit să protejeze o pădure prețioasă care găzduiește peste 1.000 de specii de plante și animale, inclusiv cerbi și lupi.
„Nicio altă capitală europeană nu a fost binecuvântată cu un astfel de spațiu de biodiversitate, literalmente la ușa sa”, a declarat pentru cotidianul american Demetre Karavellas, director al World Wildlife Fund Grecia, care a subliniat că amploarea pagubelor este încă neclară, deoarece incendiile continuă să facă ravagii.
„Este o rușine strigătoare la cer”, a spus el pentru New York Times, cu referire la incendii.
Oficialii au declarat că fac tot ce pot pentru a stinge incendiile și au acuzat în unele cazuri incendierea deliberată a pădurii. Unele incendii au fost declanșate în trecut pentru a face loc pentru construcția ilegală de case.
În ciuda unor măsuri ocazionale, cu demolări simbolice după dezastre majore, casele ilegale au fost ulterior aprobate, în baza unor amnistii adoptate e guvernele succesive – ceea ce, potrivit criticilor, încurajează această practică.
„Nu mai suport să văd copacii arși, animalele care rătăcesc prin cenușă”
Deocamdată, incendiile de pe Parnitha au fost aduse sub control și nu s-au extins adânc în pădure, au declarat pompierii.
Dar, în vreme ce localnicii din satele din apropiere și-au văzut casele arzând, amenințarea la adresa zonei a alimentat dezbateri furioase pe rețelele sociale, unde oamenii au deplâns pagubele.
Organizațiile de extremă-stânga au anunțat mitinguri de protest, unul sub sloganul „Nu putem respira”.
Pe străzile Atenei, locuitorii spun și eu că s-au săturat. „În fiecare an, ei spun același lucru: «Facem tot ce putem; este vorba de schimbările climatice»”, a declarat pentru New York Times Haris Karathomas, un localnic care obișnuiește să meargă în drumeții pe Parnitha.
„Nu mai pot merge, nu mai suport să văd copacii arși, casele, animalele care rătăcesc prin cenușă”, a spus el.
Autoritățile elene au insistat că au făcut tot posibilul pentru a proteja pădurea și zonele rezidențiale din jurul acesteia. Dar, au spus oficialii, combinația de uscăciune – alimentată de valurile de căldură succesive – și vânturi puternice le-a făcut munca deosebit de dificilă.
Miercuri, ministrul grec al protecției civile, Vassilis Kikilias, a declarat că țara s-a confruntat cu cel mai grav sezon de incendii de până acum.
Iar joi, Janez Lenarcic, comisarul pentru gestionarea crizelor din cadrul UE, care a trimis pompieri și avioane pentru a ajuta Grecia, a declarat și el că acestea sunt „cele mai mari incendii de vegetație înregistrate vreodată cu care s-a confruntat Uniunea Europeană”.
Pagube fără precedent
La nord de Muntele Parnitha, în zona Avlonas, 12 incendii separate au izbucnit doar în ultimele 24 de ore, a spus joi purtătorul de cuvânt al pompierilor greci, Yiannis Artopios. Acestea au fost mai suspecte, au spus oficialii.
Ministrul Kikilias a dat vina în unele cazuri pe „piromani de joasă speță”. Patru suspecți au fost reținuți în zonă, a anunțat televiziunea de stat.
Avraam Savvas, a cărui casă de familie de la poalele Muntelui Parnitha a fost devorată de flăcări miercuri, a denunțat însă răspunsul autorităților. „40 de ani de muncă s-au transformat în cenușă în 15 minute”, a declarat el miercuri seară la televiziunea greacă, adăugând că nu are nicio speranță că despăgubirile îi vor recupera pierderile.
„Ne vor arunca o coajă și ne vor spune: Asta este, fie că vă place sau nu”, a spus el.
Kikilias, ministrul protecției civile, a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că avioanele care au aruncat apă au fost trimise pe Muntele Parnitha la patru sau cinci minute de la izbucnirea incendiului, marți.
Cu toate acestea, pagubele provocate de incendiile din această lună pe Parnitha au fost chiar mai mari decât cele din 2007, potrivit filialei grecești a World Wildlife Fund, care a declarat că aproape 6.000 de hectare au fost rase într-o singură zi, față de 5.600 de hectare în tot incendiul precedent.
„Pe vremuri, Atena nici măcar nu avea nevoie de aer condiționat”
Impactul incendiilor de la Parnitha asupra orașului care se luptă deja cu valurile de căldură consecutive din această vară a stârnit, de asemenea, îngrijorări.
Medicii și alți experți au intervenit joi la televiziunea greacă pentru a-i sfătui pe atenienii în vârstă sau pe alte persoane care ar putea fi vulnerabile să poarte măști de față afară, deoarece poluarea atmosferică crescută ar putea provoca probleme respiratorii sau cardiace.
Unii atenieni au văzut drama care se desfășoară pe Muntele Parnitha ca fiind preludiul unei distopii cu tot mai puține păduri și mai puțin aer curat. Iar experții au avertizat și ei asupra efectelor pierderii potențiale a zonei verzi de lângă Atena.
„Mai puțină verdeață, mai puțin oxigen, mai puțină reglare a apei și a scurgerilor de apă”, a explicat pentru Kathimerini Gavriel Xanthopoulos, director de cercetare la Organizația Agricolă Elenă „Demetra” și la Institutul de Ecosisteme Forestiere Mediteraneene.
„Când toată verdeața din jurul Atenei s-a pierdut treptat, evident că orașul este grav afectat. Pe vremuri, Atena nici măcar nu avea nevoie de aer condiționat”, a adăugat el.
„Când sunt inundații, și vor fi inundații, precipitațiile abundente vor aduce alunecări de teren – vom pierde copacii care rețin subsolul și vom avea o eroziune crescută”, a spus și Phoebe Kountouri, profesoară la Universitatea de Economie și Afaceri din Atena și președintă a Asociației Științifice Europene a Economiștilor de Mediu și Resurse Naturale.
„Fenomenele meteorologice extreme”, a subliniat ea, „se vor intensifica în Atena”.
„Orașul va fi cu siguranță mai cald”, a mai spus Kountouri, adăugând că, pe lângă schimbările climatice, incendiile aduc și pierderea biodiversității pădurilor. „Este un cost uriaș”, a declarat ea pentru Kathimerini.
