Nu avem ceva anume împotriva României și Bulgariei, dar considerăm că spațiul european de liberă circulație nu funcționează așa cum ar trebui, a spus șeful diplomației austriece, vineri, într-un moment în care presiunea asupra Austriei pentru o deblocare a aderării crește în mod vizibil, scrie cotidianul Die Presse.
Austria are „o problemă fundamentală” cu spațiul Schengen, a declarat ministrul de externe Alexander Schallenberg, vineri, în timpul unei vizite la Viena a omoloagei sale din Bulgaria, Maria Gabriel.
Explicând de ce Viena își menține deocamdată dreptul de veto, prin care blochează aderarea României și a Bulgariei la spațiul european de liberă circulație, Schallenberg a subliniat că Austria a avut „în mod regulat” cel mai mare număr de solicitanți de azil din UE în funcție de populație.
Migrația ilegală trebuie să fie limitată și trebuie intensificată protecția frontierelor externe, a spus oficialul guvernului austriac, care a observat în același timp că, în total, 40% dintre țările membre Schengen au reintrodus controalele la frontiere.
„Asta arată că ceva nu este în regulă”, a declarat ministrul de externe, citat de Die Presse.
Schallenberg a subliniat în același timp că Bulgaria poziția țării sale nu este îndreptată împotriva Bulgariei sau a României și că Sofia se află, de altfel, pe drumul cel bun către aderare.
Numărul cererilor de azil a scăzut anul acesta în Austria
Declarațiile ministrului de externe vin după ce și alți oficiali ai guvernului de la Viena – ministrul de interne Gerhard Karner și chiar cancelarul federal Karl Nehammer – au susținut că problema migrației ilegale în UE nu a fost rezolvată.
Ei au susținut de asemenea că reintroducerea controalelor la frontieră în mai multe state Schengen, inclusiv la granița dintre Slovacia și Ungaria, este o dovadă că libera circulație prin spațiul european nu funcționează.
Austria se confruntă în continuare cu un aflux de migranți. Totuși, numărul sosirilor s-a redus, scrie Die Presse.
Dacă în primele nouă luni din 2022, 74.802 de persoane solicitaseră azil în Austria, numărul a scăzut la 43.748, în același interval de anul acesta.
Presiunea asupra Vienei crește
În vreme ce Viena insistă asupra veto-ului, România și Bulgaria nu mai vor să accepte blocarea deschiderii frontierelor și fac presiuni pentru a grăbi o decizie pozitivă, scrie cotidianul Die Presse.
Și, în timp ce Bucureștiul și Sofia marchează puncte în UE prin faptul că au îndeplinit toate cererile suplimentare, guvernul de la Viena rămâne tot mai izolat, prin votul său, mai scrie cotidianul austriac, care observă că doar Olanda mai susține o amânare a aderării, și asta doar pentru Bulgaria.
Vineri, Berlinul și-a reiterat susținerea pentru extinderea Schengen. „Bulgaria și România au muncit din greu în acest sens. Iar acum este rândul țărilor din spațiul Schengen să se țină de cuvânt și să accepte cele două țări”, a declarat ministra germană de externe Annalena Baerbock, la o conferință de presă alături de Maria Gabriel.
Die Presse mai notează că România face presiuni pentru ca problema să fie pusă pe ordinea de zi a unei reuniuni speciale a miniștrilor de interne care va avea loc la Bruxelles în decembrie și amenință chiar cu acțiuni în justiție.
Pentru Viena, scrie cotidianul austriac, argumentația este, de asemenea, dificilă, deoarece efectele negative ale blocadei asupra comerțului, tranzitului de cereale din Ucraina și cooperării în sectorul energetic, spre exemplu, devin tot mai evidente.
Sub amenințarea extremiștilor
Austria a blocat anul trecut în decembrie aderarea României și Bulgariei în Schengen, în cadrul Consiliului UE pentru Justiție și Afaceri Interne, invocând criza migranților, în vreme ce a dat totuși undă verde pentru Croația.
Asta, deși Comisia Europeană stabilise că Bulgaria și România sunt pregătite să se alăture Schengen, iar Parlamentul European sprijinise în mod repetat aderarea celor două țări.
Refuzul Vienei a fost susținut parțial și de Olanda, care a spus că vrea să blocheze doar aderarea Bulgariei. Veto-ul olandez a vizat însă atât Bulgaria, cât și România, deoarece cele două țări candidează împreună la aderare.
În iulie 2023, Executivul de la Viena și-a reiterat refuzul de a permite etinderea Schengen, subliniind că primirea celor două țări în spațiul de liberă circulație nu este o chestiune de politică de partid, ci una de politică de securitate.
Oficialii austrieci susțin că granițele externe ale UE sunt slab protejate, altfel nu își explică de ce 70% dintre migranții reținuți în Austria nu au fost supuși unor controale anterioare în alte state membre ale blocului comunitar.
Dezbaterea vine într-un moment în care conservatorii din Partidul Popular Austriac (OVP), al cancelarului Karl Nehammer, se luptă să își crească cota electorală, înaintea alegerilor din toamna anului viitor.
OVP este creditat în prezent cu aproximativ 20%, pe locul trei în sondaje, după extremiștii din Partidul Libertății (FPO) și Partidul Social Democrat (SPO).
FPO, care are un discurs antimigrație mai vehement decât cel al conservatorilor, este cotat cu 30% și traversează una dintre cele mai bune perioade din istoria sa.
Analiștii politici din Austria au pus poziția OVP în privința Schengen pe seama îngrijorărilor de a nu pierde și mai mult teren în fața FPO în condițiile în care migrația ilegală a ajuns unul dintre cele mai importante subiecte de dezbatere din Austria.
