Specialiștii în nutriție și gastroenterologie avertizează că nu toată pâinea cu maia este benefică pentru sănătatea intestinală, subliniind diferențele dintre produsele proaspete și cele din supermarketuri, bogate în aditivi.
Beneficiile pâinii cu maia pentru sănătatea digestivă
Pâinea cu maia conține două substanțe importante în sănătatea digestivă, fibrele alimentare și prebioticele, care contribuie și la creșterea imunității.
Dr. Roxana Voica a precizat în cadrul emisiunii Maratonul – Sănătatea Digestiei, cum trebuie să alegem pâinea și ce trebuie să evităm. Medicul a recomandat pâinea cu maia făcută în brutării, deoarece cea din supermarket, care are un termen de valabilitate crescut, conține aditivi care pot dăuna organismului.
„Ideal ar fi să o facem în casă şi să folosim făină integrală, din cereale integrale. Se spune că pâinea din secară şi făina din secară ar fi una din cele mai sănătoase”, a afirmat Roxana Voica.
Câte grame de fibre sunt recomandate să consumăm zilnic
Consumul optim zilnic de fibre ar trebui să fie în jur de 30 de grame, a mai precizat Roxana Voica.
“Cea mai bună pâine ar fi pâinea cu maia, clar. Pe de altă parte, aș vrea să fie clar că pâinea făcută în brutării cu maia pentru că cealaltă ar trebui să aibă un timp foarte mic de expirare, pâinea din supermarketuri cu maia care are un termen de valabilitate crescut e clar că are adaos. Corect ar fi o pâine din cereale integrale cu maia, fără atât de mulți aditivi. Cu siguranță că zahărul în cantitate minimă care activează cumva maia nu este o problemă, nu acolo este problema. Ideal ar fi să o putem să o facem în casă și să folosim făină integrală, din cereale integrale. Se spune că pâinea din secară și făina din secară ar fi una dintre cele mai sănătoase. Realitatea se raportează la conținutul de fibre. Noi ar trebui să mâncăm 30 de grame de fibre pe zi. Foarte greu ajungem. Această introducere și apropiere de fast-food și dietă vestică ne face să consumăm tot mai puține fibre”, a explicat medicul.
Fibrele sunt prezente într-o varietate largă de alimente provenite din surse vegetale, precum legumele, leguminoasele (fasole, năut, linte), supele-cremă, humusul, mazărea, fasolea neagră, nucile și semințele, mixurile crude și nesărate, cerealele integrale, quinoa și fructele.
