Pe fondul prăbușirii sprijinului american pentru Ucraina și al ascensiunii candidaturii lui Donald Trump la președinția SUA, națiunile europene și NATO au început să își facă de acum planuri pentru a înfrunta singure Rusia, scrie luni, 29 ianuarie, The New York Times (NYT).
Președintele rus Vladimir Vladimirovici Putin a afirmat la un moment dat că dizolvarea imperiului sovietic a fost “cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX”. La vremea respectivă, în 2005, puțini se așteptau ca el să facă ceva în acest sens.
Dar apoi a urmat ocuparea de către Rusia a Abhaziei și Osetiei de Sud, teritorii aparținând Georgiei, în 2008, susținerea separatiștilor ucraineni din Donbas (regiunile Luhansk și Donețk) și anexarea peninsulei Crimeea în 2014 și, cel mai răsunător, invazia pe scară largă din Ucraina, în februarie 2022.
Acum, după ce candidatura lui Donald Trump pentru un nou mandat la Casa Albă devine tot mai sigură, situația este din nou diferită. Fostul președinte a amenințat în trecut că SUA vor părăsi NATO și a afirmat că nu va veni niciodată în sprijinul aliaților săi. Astfel, în rândul națiunilor europene crește tot mai mult îngrijorarea că Putin ar putea invada un stat membru al NATO în următorul deceniu și că ar putea fi nevoite să facă față forțelor ruse fără sprijinul Washingtonului, mai scrie New York Times.
General estonian: “Multe dintre armatele NATO nu sunt pregătite să lupte împotriva Rusiei”
Acest lucru s-ar putea întâmpla în doar cinci ani după o eventuală încheiere a războiului din Ucraina, potrivit unor oficiali și experți care consideră că această perioadă ar fi suficientă pentru ca Moscova să își reconstruiască și să își reînarmeze armata.
“Întotdeauna am cam bănuit că aceasta este singura amenințare existențială pe care o avem”, a declarat generalul-maior Veiko-Vello Palm, comandantul principalei divizii de luptă terestră a armatei estoniene, despre o posibilă invazie rusă.
“Ultimii ani au arătat, de asemenea, foarte, foarte clar că NATO ca alianță militară, dar și o mulțime de alte țări nu sunt pregătite să desfășoare operațiuni pe scară largă – ceea ce înseamnă, în limbaj popular, simplu, că multe dintre armatele NATO nu sunt pregătite să lupte împotriva Rusiei”, a precizat generalul Palm în timpul unui interviu, în decembrie anul trecut. “Așa că nu este foarte încurajator (acest lucru)”, a adăugat el.
Ambițiile imperialiste ale Putin, trădate de militarizarea economiei și de bugetul pentru armată
Neliniștea față de ceea ce experții descriu ca fiind ambițiile imperialiste ale lui Putin face de mult timp parte din psihicul statelor care se învecinează cu Rusia sau care sunt incomod de aproape. “Cred că pentru Estonia, a fost în 1991” când clopotele “de alarmă” au început să sune, a spus ironic generalul Palm, referindu-se la anul în care Estonia și-a declarat independența față de Uniunea Sovietică aflată în destrămare la acel moment.
La fel cum liderul de la Kremlin a minimizat avertismentele administrației Biden, potrivit cărora plănuia să invadeze Ucraina, Moscova a respins îngrijorările că Rusia plănuiește să atace NATO. Șeful serviciului de informații externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, a declarat într-un interviu acordat săptămâna trecută agenției de stat RIA Novosti că aceste îngrijorări fac parte dintr-o campanie occidentală de dezinformare menită să stârnească nemulțumirea împotriva Moscovei.
Îngrijorarea Europei a fost alimentată și mai mult în ultimele luni de militarizarea economiei ruse de către Putin și de creșterea uriașă a cheltuielilor pentru armată și industria de armament, în timp ce, în același timp, unii republicani din Congresul SUA caută să limiteze ajutorul american pentru Ucraina.
“Putin este un prădător”, avertizează Zelenski
“Dacă cineva crede că este vorba doar despre Ucraina, se înșeală în mod fundamental”, a avertizat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Forumul Economic Mondial de la Davos, care a avut loc în această lună. “Direcțiile posibile și chiar un calendar al unei noi agresiuni rusești, dincolo de Ucraina, devin din ce în ce mai evidente”, a continuat el. „După 2014, s-au făcut încercări de îngheţare a războiului din Donbas (estul Ucrainei, n.r.). Au existat garanţi extrem de influenţi, cancelarul german (Angela Merkel, n.r.), preşedintele francez (Francois Hollande, n.r.). Dar Putin este un prădător care nu se mulţumeşte cu produse congelate”, a mai spus Zelenski în Elveția.
NATO susține că este pregătită să apere granițele tuturor celor 31 de state membre care, în mod colectiv, și-au crescut cheltuielile naționale din domeniul apărării cu aproximativ 190 de miliarde de dolari începând din 2014, când Rusia a invadat prima dată Ucraina (conflictul din Donbas). Dar acesta a fost începutul reconstrucției a ceea ce devenise o rețea militară golită de conținut în întreaga Europă în deceniile care au urmat sfârșitului Războiului Rece, un proces care ar putea dura încă ani de zile, spun analiștii.
Acel “dividend al păcii”, așa cum a fost numită această schimbare, a deturnat trilioane de dolari de la bugetele militare pentru a crește cheltuielile pentru sănătate, educație și locuințe. De asemenea, industria de apărare a Europei s-a redus, deoarece cererea de tancuri de luptă, avioane de luptă și submarine a scăzut vertiginos.
În 2006, îngrijorați de faptul că nu erau pregătiți pentru un conflict, cei mai importanți oficiali din domeniul apărării din fiecare țară NATO au convenit să cheltuiască cel puțin 2% din producția internă anuală pentru armatele lor. Dar nu a fost o cerință, iar când cheltuielile militare au atins un punct minim în 2014, doar trei dintre cele 28 de națiuni membre ale NATO de la acea vreme au respectat acest criteriu. Începând de anul trecut, doar 11 țări atinseseră pragul de 2%, deși un diplomat occidental a declarat săptămâna trecută că se așteaptă ca aproximativ 20 de state membre să îl atingă în 2024.
Cel mai mare exercițiu militar al NATO după finalul Războiului Rece
Alianța militară condusă de SUA își va testa gradul de pregătire în cadrul unui exercițiu militar de o lună – cu 90.000 de soldați – care a început săptămâna trecută, în ceea ce oficialii prezintă ca fiind cel mai mare exercițiu organizat de NATO de la sfârșitul Războiului Rece încoace. Faptul că exercițiul este un test al modului în care forțele NATO ar răspunde la o invazie rusă a agitat spiritele în statele care au graniță cu Rusia, în special în țările baltice și nordice.
“Nu spun că va merge prost mâine, dar trebuie să ne dăm seama că nu este un fapt sigur că suntem într-o perioadă de pace”, a declarat amiralul Rob Bauer din Olanda, președintele Comitetului Militar al NATO, în fața reporterilor, pe data de 18 ianuarie.
Luând notă de planurile NATO menite să reprezinte un răspuns la cele două amenințări principale, Bauer a adăugat: “De aceea ne pregătim pentru un conflict cu Rusia”, precum și pentru cealaltă amenințare importantă – terorismul.
Exercițiul NATO, cunoscut sub numele de Steadfast Defender 2024, este doar unul dintre motivele pentru care aliații încearcă să abordeze “focarul” de îngrijorări potrivit cărora Rusia ar putea invada mai devreme sau mai târziu o altă țară, potrivit lui Christopher Skaluba, director al Inițiativei de Securitate Transatlantică la Consiliul Atlantic din Washington.
El a declarat că rezistența Rusiei în fața contraofensivei Ucrainei, echipată de Occident, din vara anului trecut, a arătat că Putin “rămâne pe termen lung” și că ar putea să-și reorienteze economia și populația pentru a refacerea armatei în termen de trei până la cinci ani. “Doar pentru că a fost «tocat» totul în Ucraina nu înseamnă că (rușii) au ieșit din schemă pentru un deceniu sau mai mult”, a precizat Skaluba.
Perspectiva sumbră a unui nou mandat al lui Trump
Iar perspectiva revenirii lui Trump la Casa Albă i-a forțat pe europeni să se confrunte cu posibilitatea ca sprijinul american pentru Ucraina sau chiar rolul Washingtonului de lider în cadrul NATO să fie reduse în mod drastic chiar de anul viitor, a precizat Skaluba.
Luați împreună, acești factori “supraîncarcă aceste îngrijorări mai largi cu privire la Rusia”, a spus Skaluba. “Acest amestec unic de factori fac ca această teamă de lungă durată cu privire la refacerea (forțelor) Rusiei, sau cu privire la un atac rusesc asupra NATO, să devină puțin mai mare decât a fost în ultimii doi ani”, a adăugat el.
Îngrijorări tot mai mari în Suedia și Norvegia
Iar în ultimele câteva săptămâni, îngrijorările au devenit și mai pronunțate.
Într-un interviu din 21 ianuarie, unul dintre cei mai importanți comandanți militari ai Norvegiei a avertizat că “avem puțin timp” pentru a construi apărarea împotriva unei Rusii imprevizibile. “Există acum o fereastră care va dura poate unul, doi, poate trei ani, în care va trebui să investim și mai mult într-o apărare sigură”, a declarat acest comandant, generalul Eirik Kristoffersen.
În aceeași zi, președintele Finlandei, Sauli Niinistö, a încercat să calmeze îngrijorările provocate de informațiile potrivit cărora unul din scenariile din cadrul exercițiului Steadfast Defender va testa modul în care NATO ar răspunde la o invazie rusă în Finlanda. “Niciunul dintre jocurile de război desfășurate de-a lungul deceniilor nu a fost jucat în termeni reali, iar eu nu aș exagera aici”, a declarat Niinistö, în cadrul unei emisiune naționale de radio.
Iar luna aceasta, șeful armatei Suediei, generalul Micael Byden, și ministrul suedez al apărării civile, Carl-Oskar Bohlin, au avertizat fiecare că Suedia trebuie să fie pregătită pentru război.
“Dați-mi voie să o spun cu puterea funcției” și “cu o claritate fără perdea: ar putea fi război în Suedia”, a declarat Bohlin, în cadrul unei conferințe de securitate.
Aceste avertismente au stârnit o furtună de critici din partea partidului de opoziție din Suedia și a experților, care au calificat comentariile drept alarmiste și hiperbolice.
“Suedezii se întreabă ce știe guvernul și ei nu știu”, a scris Magdalena Andersson, șefa opoziției social-democrate, într-un articol de opinie ulterior. “Suedia nu va fi mai sigură prin sperierea populației”, a precizat ea.
Cu toate acestea, Suedia este pregătită să adere la NATO, după ce Finlandei a fost primită anul trecut în alianță, ambele țări lăsând deoparte ani de nealiniere militară din cauza nervozității față de agresiunea rusă din Ucraina. Și chiar dacă a descris această agitație ca fiind “exagerată”, premierul suedez Ulf Kristersson a precizat că Rusia rămâne o amenințare de top la adresa țării sale.
“Nu există nimic care să sugereze că războiul este la ușă acum, dar este clar că riscul de război a crescut semnificativ”, a declarat Kristersson, într-un interviu acordat postului Sveriges Radio.
“Este doar o chestiune de «când» va încerca Rusia să invadeze”
Guvernului estonian nu i-a scăpat faptul că teritoriile pe care Rusia a pus stăpânire în primele zile ale invaziei sale din Ucraina, în februarie 2022 – înainte ca forțele ruse să fie împinse înapoi până la actualele linii de front din estul Ucrainei – sunt, aproximativ, de mărimea statelor baltice.
“Ambiția lor (a rușilor, n.r.) este de a-și reface puterea”, a declarat colonelul Mati Tikerpuu, comandantul Brigăzii a 2-a de infanterie din Estonia, care are sediul la aproximativ 30 de kilometri de granița cu Rusia.
“Nu credem că această întrebare este «dacă»” Rusia va încerca sau nu să invadeze, a spus luna trecută colonelul Tikerpuu, la sediul comandamentului său de la baza militară Taara. Pentru mulți estonieni, a adăugat el, “este doar o chestiune de «când»”.
Foto: Profimedia Images
