O echipă de cercetători români și-a câștigat un loc în Cartea Recordurilor pentru descoperirea proporțiilor imense ale Paratethys, cel mai mare lac care a existat pe Pământ, potrivit unui comunicat transmis către site-ul specializat Geoecomar.ro.
Echipa, condusă de dr. Dan Palcu, este formată din cercetători ai Institutului GeoEcoMar și cercetători ai Universității din București.
Cercetarea a vizat modul în care arăta continentul european în urmă cu aproximativ 11 milioane de ani, în epoca geologică denumită Miocenul superior. Studiul a intrat în Cartea Recordurilor, care a publicat un articol dedicat „Celui mai mare lac care a existat vreodată”.
„Cea mai impresionantă trăsătură a continentului a fost, probabil, Paratethys – un corp de apă care se întindea de la est de munții Alpi până în regiunile care astăzi aparțin Kazahstanului. Dan Palcu și colegii săi au determinat proporțiile megalacului într-un studiu publicat în iunie 2021”, scrie în comunicatul transmis Geoecomar.
Cea mai mare parte a teritoriului României, acoperit de Paratethys
În studiu se arată că, la apogeul său, Paratethys se întindea pe o suprafață de aproximativ 2,8 milioane de kilometri pătrați și conținea peste 1,8 milioane de kilometri cubi de apă dulce combinată cu apă sărată în diferite proporții.
Asta înseamnă de peste 10 ori mai mare decât volumul combinat al tuturor lacurilor de apă dulce și sărată actuale.
Harta celui mai mare lac din istoria planetei, Paratethys, realizată de o echipă de cercetători români
Potrivit studiului, Marea Sarmatică a fost cândva cel mai mare lac de pe planetă. Pentru aproximativ cinci milioane de ani, această mare a devenit un lac izolat de ocean și plin de animale nemaiîntâlnite în alte locuri de pe glob.
„Lacul a acoperit mare parte din teritoriul României, în afară de zonele de muntoase, și a lăsat în urmă mărturii spectaculoase, precum nisipurile cu trovanți din Subcarpații Buzăului și Oltenia de sub munte, calcarele din zona Istrița, care acum 10 milioane de ani erau plaje tropicale, și falezele roșiatice din Dobrogea de Sud, unde ciclurile de umplere și desecare ale lacului se reflectă în alternanțele albicios-roșiatice ale rocilor”, a transmis Dan Palcu, în comunicat.
„Istoria tumultuoasă” a megalacului Paratethys, dezvăluită de cercetătorii români
Megalacul Paratethys a fost caracterizat de o faună locală unică, iar istoria sa este una tumultuoasă, marcată de multiple crize hidrologice și perioade de uscare, au descoperit cercetătorii.
„În timpul celei mai severe crize, megalacul a pierdut mai mult de două treimi din suprafață și o treime din volum, nivelul apei scăzând cu până la 250 de metri. Acest lucru a avut un impact devastator pentru faună și multe specii au dispărut, inclusiv Cetotherium riabinini – cea mai mică balenă găsită”, potrivit studiului.
