În România, obținerea cărții de identitate este un proces care implică prezentarea dovezii domiciliului, o cerință care, pentru sute de mii de români, înseamnă găsirea unui proprietar dispus să „ia în spațiu” o altă persoană. Experții în politici publice Mihai Vasile și Marius Udrescu susțin că această cerință, care nu mai este obligatorie conform normelor Uniunii Europene, îngrădește accesul la servicii sociale și de sănătate și favorizează discriminarea la angajare.
Reînnoirea cărții de identitate este o povară pentru toți cei care trec prin acest proces: trebuie să-ți iei cel puțin o jumătate de zi liberă pentru a sta la coadă la Evidența Populației, să cauți diverse acte și să faci față stresului dovezii domiciliului. Pentru mulți români, această cerință este o problemă mai mare decât toate celelalte, scriu cei de la Libertatea.
Domiciliul legat de proprietate: Un sistem discriminatoriu
În România, identitatea este strâns legată de proprietate. Dacă nu deții o proprietate sau nu cunoști pe cineva dispus să te „ia în spațiu”, statul nu îți emite cartea de identitate. Acest document devine apoi necesar pentru aproape orice: angajare, acces la servicii sociale și medicale, educație sau chiar pentru achiziționarea unei proprietăți.
Recent, un tânăr în vârstă de 31 de ani a povestit experiența sa umilitoare de a reînnoi cartea de identitate. Deși avea încă domiciliul în casa părinților săi, a trebuit să meargă împreună cu ei la Evidența Populației pentru a semna că îl iau „în spațiu” la adresa lor. Când mama sa a trebuit să plece la serviciu, a fost informat că fără prezența unui proprietar nu poate reînnoi buletinul. În cele din urmă, părinții au trebuit să revină pentru a semna în fața ofițerului că îl primesc în continuare în casa lor.
Lipsa unui domiciliu formal: Un obstacol pentru sute de mii de români
În România, peste 60.000 de familii trăiesc în locuințe informale, iar anual se emit peste 100.000 de cărți de identitate provizorii, în special pentru persoanele fără locuință formală. Ministerul Afacerilor Interne estimează că între 150.000 și 500.000 de persoane nu au carte de identitate, în principal din cauza lipsei unui domiciliu formal. Astfel, sute de mii de români ajung să nu aibă un act de identitate valabil sau să depindă de persoane care cer sume între 300 și 500 de lei pentru „a-i lua în spațiu”.
Opțiunea cărții de identitate provizorii este disponibilă, dar vine cu un stigmat. Mulți angajatori refuză să angajeze persoane cu acest tip de document, considerându-le neserioase sau „de mâna a doua”. În unele cazuri, persoanelor cu carte de identitate provizorie li s-a refuzat chiar dreptul de a ridica alocația copilului.
Impactul lipsei actelor de identitate
Lipsa unui act de identitate are consecințe profunde. Fără buletin, accesul la servicii de sănătate este limitat la situațiile de urgență. În lipsa unui document oficial, angajarea formală devine aproape imposibilă, împingând persoanele afectate pe piața muncii la negru, fără protecție socială și fără contribuții. De asemenea, anual, zeci de mii de copii nou-născuți nu au părinții înregistrați în certificatul de naștere, generând probleme ulterioare, mai ales în cazul separării cuplurilor.
Comparativ cu alte țări europene
În majoritatea țărilor europene, adresa de domiciliu nu apare pe cartea de identitate, excepțiile fiind Bulgaria, Croația, Cehia, Franța, Italia, Slovacia, Slovenia, Spania și România. În Austria, Elveția, Finlanda, Liechtenstein, Norvegia și Suedia, cartea de identitate este opțională, în timp ce Danemarca, Irlanda și Islanda nu eliberează cărți de identitate naționale. Identificarea în aceste țări se poate face prin permisul de conducere.
În Austria, doar aproximativ 10% din populație avea carte de identitate în 2012, datorită faptului că este opțională.
Necesitatea unei schimbări
Din dorința de a controla și de a monitoriza cât mai multe informații despre cetățeni, statul român leagă identitatea de proprietate, complicând viața oamenilor și îngrădindu-le accesul la servicii esențiale. Codul numeric personal (CNP) ar trebui să fie suficient pentru a ne dovedi identitatea, fără a mai fi nevoie de un alt document.
Totuși, parlamentarii și guvernul par să nu înțeleagă problema, deoarece sunt departe de realitatea celor care nu dețin proprietăți. De aceea, este vital să se ia în considerare eliminarea dovezii domiciliului ca cerință pentru emiterea cărții de identitate, oferind astfel șanse egale tuturor cetățenilor
