Partidul liderului extremist a crescut însă în sondaje și ar putea beneficia de pe urma organizării unei noi runde de alegeri, scriu Politico și The Guardian.
Șansele lui Geert Wilders de a forma un guvern majoritar în Olanda au primit deocamdată o lovitură serioasă după ce unul dintre cei trei potențiali parteneri ai liderului de extremă-dreapta s-a retras brusc din discuțiile pentru formarea unei coaliții, invocând preocupări legate de finanțele publice.
Wilders, al cărui Partid al Libertății (PVV) a șocat Europa, terminând pe primul loc în alegerile din noiembrie anul trecut, a declarat pe X că este „incredibil de dezamăgit” de decizia partidului centrist Noul Contract Social (NSC) de a se retrage din negocieri, scrie Politico.
Liderul NSC, Pieter Omtzigt, nu a exclus posibilitatea de a acorda sprijin parlamentar unui guvern minoritar, dar a părut să fi exclus orice posibilitate de a se alătura în mod oficial coaliției de dreapta, a declarat postul public de televiziune NOS.
Presa olandeză a relatat că Omtzigt, un fost deputat creștin-democrat, s-a declarat șocat de informările confidențiale ale cabinetului privind starea finanțelor publice.
„NSC nu intenționează să facă promisiuni poporului olandez despre care știe deja că sunt goale și care nu pot fi îndeplinite de următorul guvern”, a declarat el într-o scrisoare adresată membrilor de partid.
Ronald Plasterk, fostul ministru care acționează ca intermediar în cadrul negocierilor, a semnalat deja că finanțele țării reprezintă o piedică cheie, după ce experții economici au avertizat că noua coaliție va trebui să facă reduceri de cheltuieli de 17 miliarde de euro.
PVV, formațiunea lui Wilders, a obținut 37 de locuri în alegeri, dar este departe de cele 76 de mandate necesare pentru o majoritate. Coaliția sa preferată a fost cea cu NSC, care a obținut 20 de locuri, cu partidul agrar BBB (care are șapte locuri) și cu partidul de centru-dreapta VVD (24 de locuri).
Liderul de extremă dreapta se angajase deja să renunțe la măsurile anticonstituționale din manifestul său, cum ar fi interzicerea moscheilor și a Coranului, precum și la propunerile respinse de potențialii săi parteneri, cum ar fi un referendum pentru ieșirea din UE.
Fără NSC însă, Wilders pare să nu aibă șansa de a forma un guvern majoritar. „Olanda vrea acest cabinet, iar acum Omtzigt aruncă prosopul, în timp ce noi am fost în discuții până astăzi. Nu înțeleg deloc”, a declarat el.
Ceilalți participanți la negocieri s-au declarat și ei la fel de nedumeriți precum Wilders.
Dilan Yeșilgöz-Zegerius, care i-a succedat premierului demisionar, Mark Rutte, la șefia VVD, s-a declarat „foarte surprinsă” de decizia lui Omtzigt, adăugând că speră ca cele patru partide să se poată „așeza împreună în curând” la discuții.
Iar Caroline van der Plas, de la formațiunea populistă BBB, a calificat retragerea liderului NSC drept „derutantă”.
Organizarea de noi alegeri este o opțiune, în cazul în care nicio altă coaliție nu se poate închega. Sondajele sugerează că la un nou eventual scrutin, Wilders ar putea câștiga chiar mai multe mandate decât anul trecut.
Potrivit unei sinteze a sondajelor interne, partidul PVV al lui Wilders a ajuns acum la 32% din sprijinul alegătorilor, față de 24% în noiembrie.
Un alt sondaj realizat pe 3 februarie de Peil.nl a arătat că partidul lui Wilders ar putea câștiga 50 de mandate acum, cu 13 mai multe decât în noiembrie.
