Șase din cei nouă indicatori cheie ai sănătății planetei au depășit limitele de siguranță, iar doi din cei trei rămași se îndreaptă și ei în direcția greșită, arată un nou studiu, care concluzionează că Pământul devine tot mai nesigur pentru omenire, scriu The Guardian și Sky News.
Indicatorii privind clima, biodiversitatea, solul, apa dulce, poluarea cu nutrienți și substanțele chimice „noi” (compuși de origine umană, cum ar fi microplasticele și deșeurile nucleare) depășesc limitele considerate sigure pentru viața oamenilor, potrivit unui grup de oameni de știință internaționali.
Doar aciditatea oceanelor, sănătatea aerului și stratul de ozon se află deocamdată în limitele considerate sigure, iar atât poluarea oceanelor, cât și cea a aerului se îndreaptă totuși în direcția greșită, arată studiul publicat în revista Science Advances și citat de Sky News.
Singura limită care nu este amenințată este cea a ozonului atmosferic, după ce acțiunile de eliminare treptată a substanțelor chimice distructive din ultimele decenii au dus la diminuarea găurii de ozon.
„Ne aflăm într-o situație foarte proastă”, a declarat coautorul studiului, Johan Rockstrom, director al Institutului Potsdam pentru cercetarea impactului climatic din Germania.
„Arătăm în această analiză că planeta își pierde capacitatea de reziliență, iar pacientul este bolnav”, a adăugat el.
Pragurile care determină soarta planetei
Concluziile acestui studiu au la bază o analiză din 2009, când profesorul Rockstrom și alți cercetători au stabilit nouă sisteme globale ale planetei și au folosit măsurători științifice pentru a judeca starea generală de sănătate a Pământului.
Pragurile de siguranță instituite pentru fiecare sistem în parte nu sunt puncte de inflexiune ireversibile, dincolo de care se produce o deteriorare bruscă și gravă, au subliniat oamenii de știință. În schimb, acestea sunt puncte după care riscurile de schimbări fundamentale în sistemele de susținere a vieții fizice, biologice și chimice ale Pământului cresc semnificativ.
Aceste limite „determină soarta planetei”, a spus Rockstrom, adăugând că cele nouă sisteme globale au fost „bine stabilite științific” de numeroase studii externe. „Dacă Pământul poate gestiona acești nouă factori, Pământul ar putea fi relativ sigur. Dar nu este așa”, a spus el.
Oamenii de știință au explicat că cei nouă factori sunt întrepătrunși. Atunci când echipa a folosit simulări pe calculator, a constatat că înrăutățirea unui factor, cum ar fi clima sau biodiversitatea, a dus la degradarea altor probleme de mediu ale Pământului, în timp ce rezolvarea unuia dintre ei i-a ajutat pe ceilalți.
Simulările au arătat, spre exemplu, „că unul dintre cele mai bune mijloace pe care omenirea le are la dispoziție pentru a combate schimbările climatice” este curățarea terenurilor și salvarea pădurilor, se arată în studiu. Revenirea pădurilor la nivelurile de la sfârșitul secolului al XX-lea ar oferi rezervoare naturale substanțiale pentru stocarea dioxidului de carbon, se arată în studiu.
Potrivit profesorului Rockstrom, biodiversitatea este care se află într-o stare foarte îngrijorătoare și nu primește la fel de multă atenție ca alte probleme, cum ar fi schimbările climatice.
„Biodiversitatea este fundamentală pentru a menține intacte ciclul carbonului și ciclul apei”, a spus el. „Cea mai mare bătaie de cap pe care o avem astăzi este criza climatică și criza biodiversității”, a avertizat el.
Pragurile de siguranță, depășite cu mult timp în urmă
Evaluarea, care s-a bazat pe 2.000 de studii, a indicat că mai multe limite planetare au fost depășite cu mult timp în urmă, scrie The Guardian.
Limita pentru integritatea biosferei, care include funcționarea sănătoasă a ecosistemelor, a fost depășită la sfârșitul secolului al XIX-lea, au spus cercetătorii, deoarece distrugerea lumii naturale a decimat viețuitoarele sălbatice.
Modelele climatice au sugerat că limita de siguranță pentru schimbările climatice a fost depășită la sfârșitul anilor 1980. În ceea ce privește apa dulce, o nouă măsurătoare care implică atât apa din lacuri și râuri, cât și cea din sol, a arătat că această limită a fost depășită la începutul secolului XX.
O altă limită este reprezentată de fluxul de azot și fosfor din mediul înconjurător. Acestea sunt vitale pentru viață, dar utilizarea excesivă a îngrășămintelor face ca multe ape să fie puternic poluate cu acești nutrienți. Conform datelor Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, în fiecare an este folosită o cantitate de azot de trei ori mai mare decât nivelul de siguranță.
Un studiu din 2022 a arătat că și limita pentru poluarea sintetică (cu pesticide, materiale plastice sau deșeuri nucleare, spre exemplu) a fost depășită.
Analiza condusă de Richardson a evaluat pentru prima dată poluarea aerului, care afectează creșterea plantelor și ploile musonice, printre altele. Aceasta a constatat că poluarea aerului a depășit granița planetară în unele regiuni, cum ar fi Asia de Sud și China, dar nu încă la nivel global.
Acidificarea oceanelor este, de asemenea, evaluată ca fiind din ce în ce mai gravă și aproape de depășirea limitei de siguranță.
Oamenii de știință au avertizat că revenirea în limitele de siguranță necesită măsuri din partea comunității globale, măsuri care nu sunt vizibile. Eliminarea treptată a arderii combustibililor fosili și încetarea agriculturii distructive sunt acțiunile cheie necesare, au spus ei.
