Mai mulți pensionari din toată țara și-au cumpărat prin casa de pensii bilete de tratament în Voineasa, Vâlcea, sperând la un sejur cu odihnă și aer curat, ca să descopere camere cu mobilier vechi, pline de praf și mucegai, saltele umede și o mâncare care nu le respecta regimul alimentar recomandat de medici.
Hotelul Lotru, unde au stat, este administrat de Blocul Național Sindical, așa cum de altfel majoritatea din zonă aparțin diverselor sindicate. Conducerea BNS susține că legislația și lipsa banilor nu le permite renovări capitale și, oricum, pensionarii au plătit doar pentru două stele, deci nu-i puteau muta în camerele renovate.
Stațiunea Voineasa, la poalele Munților Căpățânii, pe Valea Lotrului, care aduna mii de turiști înainte de 1989 și unde Ceaușescu spera că va găzdui la un moment dat o olimpiadă de iarnă, este o relicvă.
În 1989 toate lucrările la infrastructura turistică s-au oprit, iar hotelurile care au intrat în administrarea sindicatelor au început să se degradeze. Astăzi, mai ajung în stațiunea aflată la 34 de kilometri de domeniul schiabil Transalpina doar câteva zeci de pensionari.
În România, 67% dintre pensionari au pensii sub 2.000 de lei pe lună. Prea puțini sunt cei care își permit să meargă într-o vacanță. Potrivit unui studiu realizat de asociația „Niciodată singur”, 64% dintre bătrâni se rezumă doar la activități în interiorul casei, fac curățenie sau gătesc.
Animalele stau în mijlocul drumului spre „stațiunea de interes național”
Pe drumul spre stațiunea Voineasa, care șerpuiește de-a lungul râului Lotru prin mai multe localități, din loc în loc întâlnim câte o pensiune sau un loc de camping. Mașinile trec atât de rar prin Voineasa și satele vecine, astfel încât vitele locuitorilor stau în mijlocul șoselei. Multe proprietăți sunt de vânzare.
Animalele stau în mijlocul drumului spre stațiunea Voineasa, nederanjate de vreun trafic intens al turiștilor
Din centrul localității, un drum urcă până la hotelul Lotru. Lângă construcția de șase etaje, e o alta de mărime asemănătoare. Aici ar trebui să fie un restaurant cu braserie și cofetărie. Dar sunt numai lacăte. Prin perdele albe rămase din vremea când cantina funcționa se văd mesajele unor branduri, pline de ironie azi. „Întotdeauna Coca-Cola” scrie pe un afiș decolorat.
Deasupra uneia dintre uși a rămas lipită o foaie cu „Ministerul Turismului. Oficiul de autorizație și control în turism. Restaurant Categoria II”. Atât din perioada în care restaurantul Lotru funcționa.
Mai sus de hotel, pe drumul îngust de o mașină, sunt alte unități de cazare, majoritatea în paragină. Și acestea aparțin, la fel ca hotelul Lotru, de sindicate.
Fostul restaurant al hotelului Lotru este închis de mai mulți ani
Hotelul care nu primește turiști
„Aici nu s-a mai schimbat nimic de pe vremea lui Ceaușescu”, spune una dintre femeile care a stat 16 zile în stațiune. Și, într-adevăr, în unele camere și pe holurile hotelului erau obiecte de colecție, precum saltea Relaxa Mizil, televizor Orion, tablouri prăfuite și rezervoare de wc cu sfoară, toate vechi de 20-30 de ani.
Hotelul Lotru din Voineasa nu primește alți turiști în afară de pensionari cu bilet prin Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Pe 9 iulie a început sejurul primei serii de pensionari și mai sunt planificate încă două.
Casa Națională de Pensii Publice oferă în fiecare an bilete de tratament pensionarilor care au nevoie de tratament balnear, fie gratuit, fie prin scutirea de la plată a unei părți din bilet. Cei care pot beneficia de aceste bilete trebuie să depună o cerere în care ierarhizează trei dintre stațiunile în care își doresc să meargă în anul curent, în funcție și de afecțiunile pe care le au și de recomandările medicilor care le supraveghează starea de sănătate. După aceea, CNPP oferă niște punctaje, în funcție de mai multe criterii, de la venit la frecvența cu care au mai beneficiat de aceste bilete.
CNPP a încheiat anul acesta contracte în 37 de stațiuni din țară la hoteluri de două și trei stele. Cel mai mic tarif este de 2.114 lei la un hotel din Vatra Dornei. Pensionarii stau 16 zile la tratament.
Au plecat mai devreme ca să nu se îmbolnăvească
Hotelul Lotru din Voineasa, unde au ajuns 28 de pensionari, este singura unitate de cazare contractată de CNPP în stațiune și este deținută de BN SIND Balneo Turism SRL. Pensionarii care au venit aici au fost atrași de zona de munte, și de ceea ce scrie pe internet, unde se prezintă că aici ai putea beneficia de tratamente moderne și de relaxare.
Pensionarii spun însă că la hotelul Lotru din Voineasa nu au găsit tratamentul pentru care credeau că merg acolo. Mai mult, au fost primiți în camere insalubre, cu mucegai, molii, cu frigidere defecte și wc-uri stricate.
Din cei 28 de pensionari care au primit bilete la Voineasa, unii dintre ei au părăsit stațiunea mai devreme de frică să nu se îmbolnăvească acolo, după cum ne-au povestit.
Adriana este una dintre persoanele cazate în Voineasa care a decis să rămână acolo doar o noapte, din cauza condițiilor pe care le-a găsit la hotel: „Nu puteam dormi în infecțiile alea, în mizerie, poate te și îmbolnăvești de ceva”.
Adriana e vegană și nu a avut ce să mănânce, nefiindu-i pregătit un meniu special. Ea susține că a spus despre dieta pe care o are șefului bucătar. „Mi-a spus că meniul este unul singur”, afirmă pensionara.
Camerele cu mucegai și mobilier vechi unde au fost cazați pensionarii
„Au spus că ei nu se deranjează să îmi ia pâine neagră”
Hotel Lotru a avut pentru prima serie de pensionari un meniu fix, fără să le pregătească mâncare specială celor care nu mănâncă carne sau diabeticilor. Singura excepție este că mâncarea nu are sare, astfel că fiecare o poate condimenta în funcție de preferințe, povestesc cei cazați acolo.
„La sala de mese nu se ține cont că ești diabetic, că ești cardiac, că trebuie să mănânci un anumit meniu. Eu sunt diabetică și am cerut să mi se dea pâine neagră, că eu numai din aceasta mănânc. Au spus că ei nu se deranjează să îmi ia pâine neagră”, afirmă Lilica.
Directoarea generală a BNS, Steluța Enache, motivează lipsa alimentelor preferențiale prin faptul că suma alocată pentru fiecare persoană pe zi pentru mâncare este de 75 de lei. „Noi respectăm exact ce am ce ne-am angajat în contractare. Am scris în contractare că le dăm pâine normală, ce am mai trecut în meniu, noi fix aia respectăm […] nu poți să-i dai pâine neagră și fructe în fiecare masă și legume de nu știu care”, precizează Enache.
Steluța Enache, directoare generală a BNS. Foto: Agerpres
„În funcție de ce constată în fișa lui medicală, doctorul nostru de acolo prescrie dietele pentru persoanele cazate. În mod normal lucrăm cu diete, dar acolo unde le prescrie medicul. La respectiva serie nu a existat niciun fel de dietă dată de medic specială pentru turiști”, a mai spus directoarea.
Așa arată o cameră „de două stele” la hotelul Lotru
O asistentă la 28 de turiști, iar sala de sport – „două saltele, un băț și o bicicletă nefuncțională”
Mariana, și ea pensionară, a venit în Voineasa pentru tratament și gimnastică medicală. Pentru sejurul din Voineasa a plătit 846 de lei, jumătate din pensia ei. Dar în sala de sport de la hotel a găsit „două saltele, un băț și o bicicletă nefuncțională”.
Pentru toți pensionarii este o singură asistentă. Ea le arată exercițiile pentru gimnastică, iar apoi oamenii fac singuri, ori le pornește aparatele pentru masaj ca să își facă tot singuri masajul.
„Îți dă aparatul cu ultrasunete în mână și îți spune «mișcați-l, doamnă, pe acolo și pe acolo». Păi, eu să-l mișc?”, povestește una dintre pensionare.
„Factorul de cură al stațiuni este de fapt aerul curat”, a fost argumentul conducerii BNS când „Libertatea” i-a întrebat de lipsa de personal. „Sunt pur și simplu proceduri care se fac în orice bază de tratament, cu aparatură medicală, cu masaj, cu parte de kinetoterapie, chestiile clasice. Au fost 28 de turiști. Orice procedură medicală de genul ăsta durează în medie 10-15 minute”, a argumentat directoarea generală a BNS lipsa personalului.
Holul hotelului Lotru din Voineasa, Vâlcea
Pensionarii și-au făcut singuri curat în camera de hotel
Frigiderul din camera Marianei era stricat și orice și-ar fi pus în el îngheța, așa că și-a ținut roșiile pe balcon. Apoi, sub noptiera din cameră a trebuit să pună ceva ca să o îndrepte.
„Am șters cu șervețele dezinfectante peste tot, am dat cu dușul pe jos, am curățat eu că nu puteam să stau aici”, povestește femeia.
Lilica e o altă pensionară care a fost cazată la Lotru spune că a dat „cu clor prin dulapuri, nu mi-am putut pune rufele mele în dulapurile murdare”. Cu toate acestea, atunci când deschide dulapul, mirosul mucegaiului persistă. Din mochetă, pături și dulapuri ies molii, ne spune Lilica.
Ea a fost și în alți ani la tratament prin biletele date de CNPP și spune că în alte locuri din țară pe unde a fost condițiile erau „net superioare”. Anul trecut a fost în Tușnad, iar înainte a mai vizitat Băile Olănești, Covasna, Băile Felix sau Băile Herculane. „Aici mi-a pus capac. Dar am zis că doar o dată vin, a doua oară nu mai vin. Păcat de peisajul ăsta și de aerul care e aici”, spune Lilica.
Peisajul de la geamul camerei de hotel
Amendă de 1.000 de lei și obligația să-i mute din camerele murdare
În urma unei sesizări, Protecția Consumatorului din Vâlcea a fost la un control la hotel într-una din zilele când prima serie de pensionari era acolo.
La solicitarea „Libertatea”, aceștia ne-au spus ce nereguli au găsit „la o parte dintre camerele nerenovate puse la dispoziția turiştilor: mobilier vechi, uzat, uşi acces balcon şi baie cu vopsea exfoliată, frigidere din camere cu pete de rugină la exterior şi componente rupte la interior (suport sticle, uşă congelator); saltele pat deformate, uzate, iar la unele băi lipsea capacul de protecţie la scurgerea din cadă; vas WC necurătat corespunzător, cu depunere de calcar.”
BNS susține că a primit doar o amendă de 1.000 de lei pentru nereguli în blocul alimentar. Protecția Consumatorului spune că „s-a dispus măsura opririi temporare a prestării serviciilor de cazare în camerele nerenovate pȃnă la remedierea deficienţelor constatate.”
Pensionarii cu care am vorbit ne-au spus însă că după control doar o singură persoană a fost mutată de fapt într-o cameră renovată.
În hotelul cu șase etaje sunt peste 160 de camere, dintre care 24 sunt renovate, iar unele sunt renovate parțial, adică au doar mobilierul schimbat după cum ne-a spus directoarea generală a BNS, Steluța Enache.
De asemenea, directoarea afirmă că nu putea caza pensionarii în camerele renovate pentru că au respectat contractul cu CNPP, unde era prevăzut un regim hotelier de două stele: „Camerele respective care sunt modernizate sunt camere de trei stele plus, iar contractul nostru cu CNPP era pe cele de două stele. Noi ne-am respectat angajamentul avut pe contractul cu CNPP”.
„Apucasem să depunem licitația la Casa de Pensii”
Conducerea BNS spune că deși cunoșteau problemele de infrastructură, au cazat totuși oameni acolo fiindcă aveau deja depusă documentația pentru licitație. „Nu mai cazăm (alți turiști, n.r.) tocmai pentru că știm problemele care sunt în hotel, că este vechi, dar din păcate apucasem să depunem licitația la CNPP și am spus nu putem să creăm probleme la CNPP și că o să ducem contractul până la capăt, dar nu am vrut să mai luăm alți turiști”, adaugă Enache.
BN SIND Balneo Turism SRL a avut în 2022 un profit net de peste 2 milioane de lei, iar patru dintre cele cinci unități de cazare pe care le deține au contract cu CNPP în 2023.
Hotelul Lotru este de altfel o gaură neagră în bugetul total al sindicatului. A înregistrat în ultimii patru ani pierderi de peste 2 milioane de lei, după cum arată datele furnizate de BNS:
2019 – venituri de 449.000 lei și pierderi de 589.000 lei
2020 – venituri de 250.000 de lei și pierderi de 619.000 de lei
2021 – venituri de 376.000 de lei și pierderi de 506.000 de lei
2022 – venituri de 457.000 de lei și pierderi de 412.000 de lei
Cu toate acestea, BNS nu dorește să închidă hotelul, iar acesta nu poate fi vândut. Directorul Sind România Adrian Boaje a explicat că legea spune că aceste proprietăți nu pot fi înstrăintate. „Legea aplicabilă pentru acest patrimoniu este legea specială a sindicatelor – Legea dialogului social, care a precizat din perioada Confederației Generale a Muncii, adică din 1945 până în prezent, același lucru: acest patrimoniu este indivizibil și netransmisibil între membrii de sindicat. Prin urmare, el nu poate niciodată fie vândut”.
Mai mult, spun că nu pot atrage nici alte fonduri de investiții fiindcă imobilul nu este înscris în cartea funciară.
„Nici la acest moment stațiunea Voineasa nu este înscrisă în cartea funciară. Acesta a reprezentat și reprezintă și la acest moment un impediment major pentru accesarea oricărei surse de finanțare externă pentru a realiza oricare proiect pe care ni l-ar propune noi de modernizare a acestui activ”, explică Boaje.
Locuitorii din Voineasa sunt nostalgici după vremurile când orașul era plin de turiști
Erau atât de mulți turiști „că nu-și puteau lua zile libere”
Există însă sindicate care au început să renoveze proprietățile. La unele dintre acestea i-am găsit pe unul dintre membrii Confederației Sindicatelor Democratice din România Narcis Pașcu și pe membrul Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România – Frăția Nicolae Copăceanu.
Cei doi sindicaliști spun că renovează unele dintre vilele aflate în stațiune din fondurile sindicatelor. Cinci au fost renovate de Frăția și trei sunt în reabilitare de CSDR. Pașcu are în plan să închirieze cele trei cabane pe care le renovează membrilor de sindicat într-o primă fază. La cele cinci renovate de care se ocupă Copăceanu care aparțin de Sindicatul Frăția poate merge oricine, ele fiind disponibile inclusiv pe Booking.
Deși Pașcu spune că încasările sindicatelor din aceste afaceri de turism sunt mai mici decât cheltuielile, el spune că renovează vilele pentru a nu se distruge. „Sunt declarate toate la Ministerul Turismului în conservare, adică se așteaptă investitori”, spune Copăceanu despre clădirile care unele stau să cadă la vale în Voineasa.
„Erau peste 4.000 de locuitori în Voineasa”, adaugă Copăceanu despre vremurile de glorie a stațiunii care în 2011 mai avea puțin peste 2.200 de locuitori.
Pentru locuitorii din Voineasa, turismul din stațiune se încadrează perfect în tiparul atâtor industrii care după Revoluție au fost puse pe butuci. Maria a lucrat 23 de ani în stațiune. A fost contabilă. Spune că lucra toată ziua, de la 9.30, inclusiv sâmbăta. Erau atât de mulți turiști, încât nu puteau să își ia zile libere. „În ‘82 erau aproximativ 2.100 de locuri de cazare și se asigura prezența turiștilor prin pachete pentru grupuri de la elevi, la studenți, la organizat de revelioane sau spectacole. Așa atrăgea Voineasa turiști”, povestește Maria.
Editor: Andreea Archip
