O analiză a Autorității naționale Fitosanitare arată că în peste 40% din legumele românești sunt urme de substanțe periculoase. Cele mai periculoase sunt mărarul, salata și roșiile. Cifrele din raportul realizat în 2023 s-au dublat față de anul trecut.
Legumele românești, deosebit de toxice
Peste 1.300 de probe de legume din România au fost analizate de experții fitosanitari, care au descoperit pesticide în peste 40% din legumele analizate.
Cifrele din raportul realizat în 2023 s-au dublat față de anul anterior. Mai exact se folosesc tot mai multe pesticide, probele cu reziduri au fost 40% în 2023, față de 27,9%, în anul 2022, artă Adevărul.
Probele analizate provin din marile bazine legumicole din sudul țării, iar cele mai periculoase legume sunt: mărarul, salata și tomatele. Concret, în 67% din probele de mărar și salată și în 64% din probele de roșii s-au găsit substanțe periculoase.
Rezidurile provin mai ales de la tratamentele cu fungicide, urmate de cele cu insecticide și regulatori de creștere. Nivelul a depășit cu mult maximele admise pentru unele substanțe.
Aceste substanțe pot favoriza apariția cancerului limfatic, gastric, mamar, uterin, la leucemie și dereglarea funcților endocrine.
Cercetările au arătat că ultimii 10-15 ani expunerea îndelungată la pesticide duce la boli neurologice degenerative.
Substanțele folosite de agricultori pot favoriza apariția unor forme de cancer
Reziduurile de pesticide pe care experții fitosanitari le-au găsit în legume sunt: azoxistrobin, ciprodinil, etefon, boscalid, acetamiprid, fluopiram, cipermetrin, fenxeamid și piraclostrobin. Reziduurile de pesticide detectate în legume provin, în special, de la tratamentele cu fungicide, urmate de cele cu insecticide și regulatori de creștere.
Organizația Mondiala a Sănătății ne recomandă să limităm aportul de reziduri din pesticide prin decojirea sau spălarea fructelor și a legumelor.
„Prin natura lor, pesticidele sunt potențial toxice pentru alte organisme, inclusiv pentru oameni, și trebuie utilizate în siguranță și eliminate în mod corespunzător. Acestea se numără printre principalele cauze de deces prin auto-otrăvire, iar această povară este resimțită în mod disproporționat în țările cu venituri mici și medii.
Multe dintre pesticidele mai vechi și mai ieftine (care nu mai sunt brevetate), cum ar fi diclorodifeniltricloroetanul (DDT) și lindanul, pot rămâne ani de zile în sol și în apă. Aceste substanțe chimice au fost interzise de țările care au semnat Convenția de la Stockholm din 2001.”, mai notează OMS.
