Guvernul sârb a prelungit recent campania de predare a armelor de foc, inițiată la începutul lunii mai, când în țara vecină au avut loc două atacuri armate, autorii fiind doi tineri de 13, respectiv 21 de ani. 18 oameni și-au pierdut atunci viața. Presa internațională a titrat frecvent că în Serbia există o „cultură a violenței” și le-a dat voce în primul rând celor care susțin acest lucru. Dušan Stanković, cercetător de la Centrul pentru Politici de Securitate din Belgrad, însă, are un alt punct de vedere și îl explică pentru Libertatea.
„E una dintre cele de mai de succes campanii pentru predarea armelor de foc; la ultimele s-au strâns doar câte 1000 de arme”, spune Dušan Stanković, cercetător pe teme legate de infracțiuni la Centrul pentru Politici de Securitate din Belgrad, think tank ce își propune să promoveze securitatea societății având la bază „respectul pentru drepturile omului”.
62.801 de arme de foc
și aproape 3 milioane de bucăți de muniție au predat cetățenii sârbi voluntar într-o lună, potrivit publicației Politika din Belgrad.
În prima săptămână din iunie guvernul sârb a prelungit colectarea armelor până la finalul lunii.
„Numărul celor predate până acum este foarte mare”, consideră Stanković. „A mai fost o campanie importantă după asasinarea prim-ministrului de acum 20 de ani”, adaugă acesta. E vorba despre Zoran Đinđić, împușcat mortal în 2003 în apropiere de clădirea guvernului. Atunci, civilii au predat peste 2000 de arme și aproape 200 de kilograme de explozibil, potrivit organizației Gun Policy.
Cele peste 60.000 de arme legale și ilegale la care civilii au renunțat în ultima lună reprezintă un număr relevant, spune Stanković, chiar și în condițiile în care rămâne necunoscut totalul armelor deținute ilegal.
Dušan Stanković
S-a ajuns la proteste față de guvern și de mass-media
Această campanie de colectare vine în urma a două tragedii. Un elev de 13 ani a tras, pe 3 mai, cu o armă a tatălui său în colegi și în personalul școlii din Belgrad, unde învăța; nouă elevi și un paznic au murit în urma atacului. În ziua următoare, un tânăr de 21 de ani a împușcat mortal opt oameni și a rănit alți 12, într-un sat și într-un oraș din Serbia.
Mii de sârbi au ieșit apoi pe străzile țării vecine și au cerut demisia ministrului de interne Bratislav Gašić și a președintelui Aleksandar Vučić, precum și retragerea licenței pentru posturile de televiziune care ar sprijini actualul guvern și care „promovează o cultură a violenței”, potrivit site-ului Politico. TV Pink, de pildă, difuza o emisiune în care apărea un bărbat condamnat pentru trafic de droguri și jafuri, și care, scrie Reporteri fără frontiere, ar fi încercat să-și stranguleze partenera în timpul reality show-ului.
„A fost nevoie de o tragedie ca oamenii să predea armele”
După atacurile din mai, presa internațională a prezentat în special punctul de vedere al celor care consideră că societatea sârbă este violentă și a citat un studiu contestat de diverși cercetători, despre numărul de arme din această țară. „«Normalizarea violenței»: Ce a dus la împușcăturile în masă din Serbia?”, a titrat Al Jazeera. „Avem o societate violentă”, a fost citatul pe care l-a scos The Guardian în titlu.
Studiul citat frecvent pentru ilustrarea violențelor armate din Serbia s-a desfășurat în 2017, în cadrul proiectului Small Arms Survey al unui institut de cercetare din Elveția. Proiectul a așezat Serbia pe locul al treilea în lume la numărul de arme pe cap de locuitor. Conform estimărilor, țara avea șapte milioane locuitori în 2017 și numărul total al armelor aflate în posesia civililor ar fi fost 2,7 milioane, dintre care jumătate neînregistrate. Adică există o armă la doi locuitori, potrivit cercetării.
„Este greu să afli numărul total de arme ilegale, iar rezultatele lor sunt estimări în baza unor date vechi”, spune Dušan Stanković despre acest studiu. El amintește că armele respective sunt în mare parte moștenite din perioada Războaielor Iugoslave.
„A fost nevoie de o tragedie ca oamenii să le predea. Cred că lipsește educația în ce privește deținerea și utilizarea necorespunzătoare a armelor de foc. Nu este o violență generală”, adaugă acesta cu privire la agresivitatea societății sârbe despre care s-a tot scris.
Știe că unii tineri au acces la armele părinților sau ale rudelor, cum s-a întâmplat cu băiatul de 13 ani din Belgrad, din neglijența adulților, dar e vorba despre o minoritate, mai spune el. „Serbia în general nu are probleme cu tinerii care să folosească arme”, adaugă Dušan Stanković.
Locuitorii aprind lumânări pentru a aduce un omagiu victimelor ucise într-o școală din Serbia. Foto: Profimedia
Ce spun cifrele
În perioada ianuarie-martie 2023, în Serbia au fost confiscate 31 de arme, spre deosebire de 16 în Republica Moldova, cele mai puține, și 157 în Kosovo, cele mai multe, arată un raport al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și SEESAC, organizație care militează pentru dezarmare și controlul armelor. Cercetarea se axează pe Serbia, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Albania, Bosnia și Herțegovina și Macedonia de Nord.
În toate aceste state, în martie au fost 134 de confiscări, 30 de conflicte armate în spații publice, 48 de jafuri și alte infracțiuni în care s-au utilizat arme.
Foto: Profimedia
