România se confruntă cu o transformare la care nu se aștepta nimeni acum 30 de ani: de la o națiune de emigranți la una de imigranți, în timp ce economia începe să crească (ce-i drept, nu atât de mult încât să ne „speriem”).
Populația României scade văzând cu ochii
Populația țării a scăzut constant în ultimele decenii, ajungând de la 23,2 milioane în 1990 la aproximativ 19 milioane în prezent.
Declinul demografic a fost alimentat de o rată a natalității scăzute și de emigrarea a milioane de oameni în căutarea unor oportunități mai bune.
Ca urmare, România se confruntă acum cu o criză de forță de muncă, iar coada de imigranți la biroul de imigrare din București este doar un simptom al acestei realități.
Pentru a compensa deficitul de muncă, România a crescut constant numărul de muncitori străini, de la doar 3.000 în 2017 la 100.000 în prezent.
Nimeni nu mai vrea acest locuri de muncă
Hotelurile, barurile, restaurantele și industria construcțiilor sunt sectoarele cele mai afectate, cu o nevoie urgentă de mână de lucru pe care nu o mai găsesc în țara noastră.
Între timp, românii continuă să emigreze, atrași de salarii mai mari în alte țări. Cu toate acestea, nu mulți se întorc acasă, iar țara pare să vadă creștere rapidă a populației de origine străină.
Numărul de cetățeni non-UE din România a crescut cu 110% în ultimii cinci ani, demonstrâns situația schimbărilor demografice semnificative prin care trece țara noastră, în acești ani.
Această transformare are loc într-un context european mai larg, unde cererea de muncă calificată depășește oferta.
Întreprinderile din întreaga Europă se confruntă cu dificultăți în găsirea angajaților potriviți, iar rata locurilor de muncă vacante a crescut semnificativ în ultimii ani, pe cale de consecință.
Demografia joacă un rol crucial în această problemă, cu o proporție semnificativă a generației baby-boomerilor care se retrage din activitate în fiecare an.
Provocările demografice și economice sunt interconectate și necesită soluții la nivel național și european, dar speranțele nu sunt tocmai mari.
Investițiile în educație și formare profesională devin, astfel, vitale pentru a răspunde nevoilor pieței muncii în schimbare, în timp ce o abordare coordonată la nivel european poate facilita mobilitatea forței de muncă și gestionarea migrației.
România și alte țări europene se află într-un moment de tranziție, iar modul în care vor gestiona aceste provocări demografice și economice va avea un impact semnificativ asupra viitorului lor.
