Politico: De ce alegerile din Slovacia nu ar trebui să îngrijoreze Vestul, în ciuda retoricii proruse a favoritului Robert Fico

Aflată într-o situație economică delicată, Bratislava este dependentă de UE. De asemenea, Slovacia se bazează pe SUA pentru securitate. În plus, măsurile anti-ucrainene pe care ar putea să le ia un eventual guvern ostil Kievului nu ar afecta foarte mult alianța Occidentului, scrie Politico.

Fostul premier slovac Robert Fico, liderul partidului populist de stânga Smer, are prima șansă în alegerile legislative de sâmbătă din această țară, conducând în sondaje cu câteva puncte procentuale în fața liberalilor din gruparea Slovacia Progresistă.

Un fost comunist care s-a rebranduit social-democrat după căderea Cortinei de Fier, Fico, a stârnit îngrijorare în capitalele occidentale în ultimele luni, după ce a promis să oprească sprijinul militar pentru Ucraina și să blocheze calea țării spre aderarea la NATO.

El a repetat de asemenea și unele idei din discursul președintelui rus Vladimir Putin, aruncând vina pentru războiul Kremlinului pe „naziștii și fasciștii ucraineni”.

Ceea ce îi îngrijorează pe unii oficiali de la Bruxelles este faptul că Fico pare a fi dornic de răzbunare. Deși partidul său face parte din grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, aliații europeni ai lui Fico l-au abandonat pe politician, pe fondul revoltei izbucnite în 2018 în urma asasinării jurnalistului de investigație Ján Kuciak și a partenerei sale, Martina Kušnírová.

Kuciak investiga cazuri de corupție în care erau implicați oameni din partidul lui Fico și asociați ai premierului.

În cele două mandate anterioare de premier – între 2006-2010 și 2012-2018 – Fico s-a dovedit a fi un jucător pragmatic pe scena europeană și transatlantică, fără a pune la îndoială obligațiile țării față de UE sau NATO, în ciuda populismului și a declarațiilor belicoase.

Dar înlăturarea sa în 2018 și războiul din Ucraina par să fi determinat o schimbare de discurs.

Declarațiile pro-Moscova ale lui Fico au avut ecou în țara în care mulți locuitori sunt rusofili, iar populația este este bombardată în mod regulat de propaganda Kremlinului.

Mulțumită acestei campanii de dezinformare neîncetate, mai mult de jumătate din populație crede că Occidentul este responsabil pentru război, potrivit unui studiu al unui think-tank publicat la începutul acestui an. Sprijinul pentru aderarea la NATO a scăzut la doar 58%.

Slovacia sau Slovenia?

Marți, vicepreședinta Comisiei Europene, Věra Jourová, a calificat alegerile din Slovacia drept „un test” ce ar putea demonstra cât de vulnerabile sunt alegerile europene în fața unei „arme de manipulare în masă, în valoare de mai multe milioane de euro”.

Bruxelles-ul este atât de îngrijorat încât a amenințat că va amenda giganții social media Alphabet, TikTok și Meta dacă nu fac mai mult pentru a combate această problemă, în baza unei noi legi ce ar putea oferi astfel de instrumente, deși s-ar putea dovedi greu de aplicat.

Comentatorii europeni sunt, de asemenea, îngrijorați. Numeroase publicații au avertizat cu privire la întoarcerea lui Fico și la faptul că acesta ar putea testa unitatea Occidentului în relația cu Kievul.

Dar o analiză a publicației Politico susține că nu este tocmai cazul. „Dacă Slovacia, o țară de aproximativ 5,5 milioane de locuitori, contează atât de mult, atunci de ce atât de mulți politicieni (inclusiv Silvio Berlusconi și George W. Bush) o confundă cu Slovenia?”, se întreabă Politico.

Realitatea este, scrie publicația, că Slovacia a fost întotdeauna un fel de zonă de periferie, fie în Imperiul Habsburgic, fie ca vioara a doua în Cehoslovacia în timpul Războiului Rece. De fapt, scrie Politico, tocmai acest sindrom de provincialism a generat întotdeauna neîncredere în forțele externe, fie ele austriece, cehe, poloneze, maghiare sau americane.

Având în vedere cât de dependentă este țara de UE și de SUA, s-ar putea ca poziția critică a unui viitor guvern Fico să nu conteze atât de mult, mai scrie publicația.

Probleme economice

Prezentată ca „tigrul din Tatra” la începutul anilor 2000, datorită creșterii sale rapide, economia Slovaciei are azi mari probleme. PIB-ul său pe cap de locuitor o plasează aproape de coada clasamentului zonei euro, alături de țări precum Letonia și Croația.

Totuși, Slovacia se află în fruntea clasamentului după un singur criteriu: mărimea deficitului bugetar, care va atinge aproape 7% în acest an, potrivit estimărilor.

Fico le promite alegătorilor săi o redresare economică – și mai multe cheltuieli sociale.

Acest lucru nu va fi posibil fără ajutorul UE, inclusiv fără cele 6 miliarde de euro din fondul de redresare pe care Bruxelles-ul l-a alocat pentru această țară, observă Politico.

Orice schimbare de orientare în materie fiscală ar putea stârni nemulțumirea investitorilor, ceea ce ar duce la creșterea costurilor de împrumut ale Slovaciei. În calitate de membru al zonei euro, liderii țării nu se pot adresa băncii centrale pentru a obține ajutor.

Nu chiar un Viktor Orban

Mulți observatori au subliniat afinitatea lui Fico pentru premierul Ungariei, Viktor Orbán, și prezic că acesta ar putea urma o cale la fel de iliberală. Spre deosebire de Orbán însă, al cărui partid Fidesz guvernează cu o majoritate absolută, Smer-ul lui Fico va fi norocos dacă va atinge pragul de 20%, subliniază Politico.

Într-adevăr, sondajele publicate de publicația slovacă Aktuality.sk arată că, pentru a forma o coaliție, Fico va trebui să aducă alături de el un partid extremist (considerat chiar fascist) și pe Peter Pellegrini, cel care a preluat funcția de prim-ministru în 2018, doar pentru a se despărți și a forma un nou partid.

Această fragmentare sugerează că politica din Slovacia, care a avut cinci prim-miniștri în ultimii cinci ani, va rămâne instabilă.

Opoziția liberală nu ar trebui neglijată. Dacă există un lucru pe care slovacii l-au demonstrat în ultimii ani – în special generația tânără – este că sunt ferm proeuropeni.

Este greu de imaginat că aceiași oameni care au ieșit în stradă în 2018 și l-au alungat pe Fico de la putere vor sta cu mâinile în sân și vor privi cum țara lor urmează exemplul îndoielnic al Ungariei, scrie Politico.

Iar în general, amenințările lui Fico nu par a avea mare greutate. Fico a promis într-adevăr că „nu va trimite nici măcar un singur cartuș” în Ucraina dacă va fi ales. Însă, scrie Politico, Bratislava a livrat deja tot ceea ce armata sa a putut să ofere.

Și oricum, Slovacia ocupă locul 19 în clasamentul general în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei, cu o treaptă în urma Austriei neutre.

Faptul că Fico ar putea refuza să pună la dispoziție teritoriul slovac pentru transferul de muniții ar fi o problemă logistică, dar nu una mare. De asemenea, asta ar atrage mânia Statelor Unite. Având în vedere că țara sa se bazează pe Washington pentru securitatea sa, Fico ar putea fi probabil mai înțelept, observă Politico.