Pentru primarul Ion Georgescu din Mioveni, startul campaniei electorale pentru alegerile locale coincide cu debutul procesului pe fond pentru trafic de influență. Edilul social-democrat, care a condus orașul vreme de 4 mandate consecutive, a pierdut pe data de 14 martie ultima șansă de a obține în cameră preliminară restituirea dosarului la DNA. Ion Georgescu este acuzat de procurorii anticorupție că i-a cerut 30.000 de euro șefului Poliției Locale Pitești, Nicolae Valerică, pentru a o angaja pe fiica acestuia pe un post de chirurg la Spitalul Orășenesc Mioveni.
Pe data de 14 martie 2024, Curtea de Apel Pitești a dat „undă verde” pentru începerea judecății în cazul lui Ion Georgescu, după ce a respins contestația edilului împotriva hotărârii Tribunalului Argeș din data de 12 ianuarie 2024 și a confirmat legalitatea rechizitoriului DNA.
În ziua în care judecătorii piteșteni au decis că Ion Georgescu este bun de judecat pentru trafic de influență, primarul ofta pe Facebook, unde a postat un citat atribuit lui Lev Tolstoi: „Dacă brusc ai devenit pentru cineva un om rău, înseamnă că i-ai făcut prea mult bine”.
Primarul orașului Mioveni, Ion Georgescu, adus la Curtea de Apel Pitești. Foto Agerpres
Social-democratul a câștigat primul mandat de primar la Mioveni, județul Argeș, în 2006, iar de atunci n-a mai coborât de pe „tron”. Deși este funcționar public de aproape 18 ani, Ion Georgescu și-a ridicat o vilă de 317.000 de euro, fapt care i-a determinat pe anchetatori să demareze o investigație financiară.
Ion Georgescu este acuzat de procurorii DNA că, la sfârșitul anului 2022, i-a cerut lui Nicolae Valerică suma de 30.000 de euro, din care a primit o primă tranșă de 10.000 de euro, pentru a obține pentru fiica acestuia din urmă, dr. Sînziana Nicolae, un post de chirurg la Spitalul Orășenesc Mioveni, acolo unde manager era la vremea respectivă dr. Mircea Stoian, ginerele edilului.
Cum primarul n-a obținut pentru fiica șefului Poliției Locale Pitești postul care făcea obiectul înțelegerii, Ion Georgescu i-a restituit lui Nicolae Valerică suma de 10.000 de euro, moment în care a fost prins în flagrant, reținut și apoi arestat.
În cazul infracțiunii de trafic de influență este suficient ca făptuitorul să promită cumpărătorului de influență sau să îl lase să înțeleagă că va interveni pe lângă factori de decizie în schimbul asigurării rezultatului care face obiectul înțelegerii.
Spre deosebire de luarea de mită, în cazul căreia infracțiunea se consumă în momentul primirii banilor, traficul de influență are loc în momentul comunicării promisiunii.
Filmat în timpul „înțelegerilor” cu denunțătorul
Atunci când procurorii l-au „umflat” pe primarul din Mioveni, acesta le-a spus reporterilor că el „n-a luat, ci a dat”, apoi a susținut în anchetă că suma de 10.000 de euro reprezenta un împrumut.
Ceea ce nu știa edilul în momentul reținerii era că Nicolae Valerică fusese autorizat drept colaborator al DNA, iar procurorii îl urmăreau pe edil de câteva luni. Toate discuțiile dintre Ion Georgescu și Nicolae Valerică fuseseră înregistrate audio-video, astfel că din probele strânse la dosar rezultă cu exactitate care era obiectul înțelegerii.
Anchetatorii au ales ca întâlnirile dintre cei doi să fie înregistrate audio-video, pentru ca în acest fel să surprindă și gesturile din timpul discuțiilor: în momentele-cheie, primarul dădea din cap „da” sau „nu”, deși prin viu grai spunea altceva.
Pe data de 14 iunie 2023 un judecător de drepturi și libertăți a încuviințat supravegherea tehnică a lui Ion Georgescu, supravegherea audio, video şi prin fotografiere a colaboratorului şi a inculpatului, precum și localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice a posturilor telefonice utilizate de către aceştia.
„În decembrie v-am dat ăia 10.000 de euro”
Pe data de 24 iunie 2023, Nicolae Valerică îi spune primarului că a venit pentru postul fiicei lui și că nu înțelege de ce nu îl ajută.
Ion Georgescu încearcă să îi explice că postul era prevăzut „pe organigrama spitalului vechi”, iar acum „se lucrează la organigrama nouă”.
Denunțătorul Nicolae Valerică îi spune primarului: „În afară de ăia 10.000 (n.r. – pe) care vi-i i-am dat, eu vă mai dau încă 20.000”.
„Du-te, domne, de aici!”, îl repede Ion Georgescu pe denunțător, pentru ca puțin mai târziu să-i spună: „Pă 7- 8 vii, ca să vorbim”.
La sfârșitul discuției, primarul concluzionează: „Deci mai devreme de ianuarie nu pot”.
O nouă discuție a avut loc în data de 30 septembrie 2023. Nicolae Valerică îi reamintește lui Ion Georgescu: „Eu vă spun doar atât: domnu’ primar, este bine 30.000 de euro? Dumneavoastră aţi zis… aţi dat din cap în sensul că da şi eu atunci în decembrie am venit şi v-am dat ăia 10.000 de euro”.
Procurorii DNA notează că la această afirmaţie, Ion Georgescu nu a avut nicio reacţie fizică sau comportamentală.
„Dacă consideraţi că nu se mai poate… nu mai vin şi cu asta-basta”, spune denunțătorul.
Primarul îi dă replica: „Vrei să vii… vii… mă suni marţi, la 12.00, pentru miercuri şi joi. Dacă nu, îmi spui şi nicio problemă”.
La câteva zile după această discuție, pe data de 4 octombrie 2023, Ion Georgescu i-a înapoiat lui Nicolae Valerică suma de 10.000 de euro, fiind prins în flagrant.
Primarul a încercat din răsputeri să scape de dosar
În fața judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Argeș, dar și ulterior, în contestația care s-a judecat la Curtea de Apel Pitești, Ion Georgescu a încercat să obțină restituirea dosarului la DNA.
Procedura de cameră preliminară se desfășoară în ședință secretă și presupune analizarea probelor strânse de procurori sub aspectul legalității. Odată respinse, criticile aduse rechizitoriului de avocații lui Ion Georgescu nu mai pot fi invocate în procesul pe fond.
Pe de o parte, primarul din Mioveni a intenționat să acrediteze ideea că banii erau un împrumut pe care l-a restituit denunțătorului, iar pe de altă parte a încercat să-l discrediteze pe Nicolae Valerică, susținând că acesta a avut o atitudine provocatoare.
Libertatea.ro a consultat motivarea hotărârii Curții de Apel Pitești, prin care doi judecători i-au respins lui Ion Georgescu excepțiile invocate în procedura de cameră preliminară, confirmând soluția Tribunalului Argeș:
„S-a invocat de către inculpat şi nelegalitatea administrării probelor, ca urmare a încălcării principiului loialităţii sub aspectul provocării la comiterea de infracţiuni şi continuarea comiterii de infracţiuni pentru obţinerea de probe, precum şi conduita neloială şi provocatoare a colaboratorului (Nicolae Valerică – n.r.).
Evaluând modalitatea concretă de administrare a probatoriului specific în cauză, de către organele de urmărire penală, nu se poate reţine că acestea au determinat implicit şi explicit pe inculpatul (Georgescu Ion – n.r.) să comită ori să continue comiterea pretinselor infracţiuni de corupţie reţinute în sarcina sa, ca urmare a pretinsei conduite ilicit-provocatoare din partea colaboratorului, la influenţa organelor de urmărire penală.
Colaboratorul (Nicolae Valerică – n.r.) s-a limitat strict la participarea la comiterea unor infracţiuni de corupţie ce au făcut obiectul cercetărilor în faza de urmărire penală, corelativ faptelor pentru care a fost începută urmărirea penală in rem, neexercitând acte de determinare la comiterea ori continuarea comiterii unei infracţiuni de către inculpat.
În cauză nu există indicii temeinice în sensul că regulile procesuale ar fi fost deturnate de la scopul lor, acestea fiind folosite pentru probarea acuzaţiilor penale, iar nu pentru provocarea la comiterea de infracţiuni.
De altfel, martorul colaborator nu a făcut decât să ofere inculpatului o ocazie obişnuită de a relata sau confirma fapte ori împrejurări în cadrul unor discuţii informale, fiind lipsită de relevanţă împrejurarea că nu inculpatul ar fi avut iniţiativa acelor presupuse întâlniri.
Judecătorul de cameră preliminară a apreciat judicios că fiabilitatea acestor probe sau credibilitatea martorului nu poate face obiectul analizei în procedura (de cameră preliminară – n.r.), acestea urmând a fi evaluate pe parcursul cercetării judecătoreşti.
În consecinţă, au fost respectate de către organele de urmărire penală standardele loialităţii în obţinerea probelor în prezenta cauză, neputându-se reţine că activitatea colaboratorului cu identitate reală (Nicolae Valerică – n.r.) echivalează cu o activitate activă în vederea obţinerii de probe prin activităţi investigativ-penale sub coordonarea organelor de urmărire penală, acesta neputând fi asimilat unui agent sub acoperire în accepţiunea jurisprudenţei (Înaltei Curți – n.r.) în materie”, arată magistrații instanței de control judiciar în motivarea hotărârii din 14 martie 2024.
Tribunalul: „Ar înțelege acuzațiile chiar și fără ajutorul unor specialiști”
Anterior, pe data de 12 ianuarie 2024, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Argeș nota că faptele reținute de procurori în rechizitoriu sunt suficient de clare:
„Opinăm că modalitatea în care sunt descrise faptele ce i se impută inculpatului este lipsită de echivoc, fiind suficient de clară ca inculpatul să înţeleagă, chiar şi fără ajutorul unor specialişti în materia dreptului, care sunt natura şi cauza acuzaţiei care i se aduce.
Procurorul de caz a indicat în rechizitoriul întocmit că, „sub aspectul laturii obiective a infracțiunii, elementul material a constat, într-o primă modalitate, în acceptarea de către inculpat a promisiunii oferirii de către martorul (Nicolae Valerică – n.r.) a sumei de 30.000 de euro pentru a-și exercita influența asupra funcționarilor publici cu funcții de conducere din cadrul Spitalului Orășenesc Mioveni pentru ca aceștia să îndeplinească un act ce intră în atribuțiilor lor de serviciu”.
În cea de-a doua modalitate alternativă, elementul material a constat în primirea de către inculpatul (Georgescu Ion – n.r.) a unei părți din suma promisă și acceptată, respectiv 10.000 de euro din cei 30.000 de euro, tot în același scop, infracțiunea consumându-se încă de la momentul acceptării promisiunii oferirii celor 30.000 de euro.
În opinia judecătorului de cameră preliminară, aspectele învederate de inculpat în sensul că nu ar exista o concordanţă între mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală şi situaţia de fapt descrisă în actul de sesizare reprezintă veritabile apărări de fond care nu fac obiectul analizei în procedura de cameră preliminară”, se arată în motivarea hotărârii din data de 12 ianuarie 2024.
Pe data de 18.12.2023, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Ion Georgescu, primar al orașului Mioveni, județul Argeș, pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență.
Magistrații spun că a fost efectuată inclusiv o investigație financiară având ca obiect un imobil situat în orașul Mioveni, județul Argeș, care aparține primarului Ion Georgescu, ocazie cu care anchetatorii au constatat „o disproporție vădită” între veniturile declarate ale familiei acestuia și valoarea de 317.613 euro a imobilului construit.
Invocând suspiciunea că imobilul „a fost edificat și cu sume de bani ce provin din săvârșirea unor activități nelegale”, procurorii anticorupție au dispus sechestrul în vederea confiscării extinse.
