Preşedintele Klaus Iohannis a început marți, 7 mai, o vizită de lucru de trei zile în SUA, urmând să fie primit la Casa Albă de preşedintele american, Joe Biden și premiat ziua următoare pentru „rolul său de lider transatlantic și european”, a transmis Administrația Prezidențială.
Discuţiile dintre Iohannis și Biden, care încep la ora 20.30, se vor referi în special la situaţia din Ucraina şi din zona Mării Negre. „Un loc aparte în schimbul de opinii al celor doi șefi de stat îl va ocupa situația din Ucraina și din bazinul Mării Negre, precum și întărirea securității în spațiul euroatlantic. Dialogul la nivel înalt va fi o bună oportunitate pentru ridicarea profilului Parteneriatului Strategic cu Statele Unite”, se arată în comunicat.
Partea americană a transmis că Joe Biden îi va mulţumi lui Iohannis pentru găzduirea de militari americani în România şi va recunoaşte contribuţiile pe care România, „un aliat necondiţionat al NATO, le-a avut la securitatea pe Flancul Estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre”. Totodată, cei doi vor sărbători cea de-a 20-a aniversare a României ca membru NATO, a transmis Casa Albă.
După o oră de discuții private, la ora României 21.30, Klaus Iohannis va susține declarații de presă.
O zi mai târziu, președintele României va primi premiul Distinguished International Leadership Award pentru anul 2024. „Consiliul Atlantic din SUA a decis ca pentru anul 2024 să acorde acest premiu Președintelui României, ca o recunoaștere a carierei sale și a rolului său de lider transatlantic și european”, a transmis Palatul Cotroceni. Ceremonia va avea loc în noaptea de miercuri spre joi, la ora României 2.00.
Șeful statului este însoțit în SUA de ministrul de Externe, Luminița Odobescu, și de ministrul de Interne, vicepremierul Cătălin Predoiu.
Iohannis nu are acceptul SUA pentru șefia NATO
Vizita de lucru a președintelui României în Statele Unite are loc în contextul în care Iohannis vrea să obțină șefia NATO. În februarie, președintele a spus că ar fi inadmisibil ca, după alegerile europarlamentare din iunie, nicio poziție relevantă în UE să nu fie ocupată de o persoană din Europa de Est.
O lună mai târziu, pe 12 martie, Klaus Iohannis a anunțat că intră în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO, deținută acum de Jens Stoltenberg. Principalul contracandidat este premierul olandez Mark Rutte, care deocamdată nu și-a anunțat candidatura.
Înainte ca Iohannis să își anunțe intenția, mai multe țări, precum Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania, s-au pronunțat public în favoarea nominalizării lui Rutte. Ulterior, SUA au confirmat și prin ambasadorul la NATO că îl susțin pe Rutte pentru șefia Alianței, nu pe „prietenul” Iohannis.
La jumătatea lunii aprilie, Klaus Iohannis a declarat că există discuţii „foarte intense”, care vor continua, dar „chestiunile NATO nu se discută în public”. În acest moment, doar două țări nu au anunțat dacă îl aleg pe el sau pe Rutte.
Șeful NATO are un mandat de patru ani, care poate fi prelungit și este numit prin consens obținut prin consultări diplomatice de către cele 32 de state membre. În acest moment, Jens Stoltenberg deține funcția de secretar general, până în octombrie.
