O sută de opozanți ai regimului comunist, printre care Monica Lovinescu și Radu Filipescu, dar și nume mai puțin cunoscute românilor precum Nicolae Catană sunt omagiați prin colecția de cărți poștale lansată de Poșta Română. Imaginile în format digital pot fi deja achiziționate cu criptomonede, iar în prima zi s-au vândut o treime, spune, pentru Libertatea, Valentin Ștefan, directorul instituției. Una costă 209 lei. De când vor fi disponibile cele fizice la oficiile poștale și la ce preț?
După ce Poșta Română a anunțat, acum câteva zile, că a lansat o colecție de cărți poștale cu 100 de disidenți anticomuniști, mai multe persoane s-au întrebat pe rețelele de socializare de unde pot fi cumpărate acestea și la ce preț, căci informațiile lipsesc de pe site-ul proiectului.
Campania are și un cont de Facebook, unde au apărut primele reacții: „Felicit Compania Poștă Română pentru acest demers care onorează și aduce un elogiu binemeritat acelor români care și-au sacrificat libertatea și chiar viața pentru a condamna teribilul regim opresiv comunist”, a comentat o femeie.
„Vor exista expoziții în marile orașe?”, a întrebat o altă persoană nedumerită în legătură cu felul în care va decurge această inițiativă.
Colecția a fost lansată, la începutul săptămânii, în opt orașe din țară: în București, Brașov, Timișoara, Iași, Cluj, Constanța, Ploiești și Craiova. Atunci, câteva mii de exemplare au fost distribuite participanților la evenimente. Dar cum le poate cumpăra publicul larg?
2 lei cărțile fizice, peste 200 de lei cele digitale
Vor fi vândute la prețul de 2 lei per bucată în oficii poștale „din mediul urban” din toată țara, spune, pentru Libertatea, Valentin Ștefan, directorul general al Poștei Române. Cărțile poștale sunt deja în tipografie, a mai adăugat acesta, și aproximează că vor putea fi achiziționate după prima săptămână din decembrie. Va fi un tiraj de câteva zeci de mii.
NFT-urile, și anume colecția digitală, deja pot fi cumpărate cu criptomonede de pe platforma Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică, unul dintre partenerii proiectului. Au gândit această versiune pentru generațiile născute după Revoluție, explică directorul. În primele 24 de ore s-au vândut, spune acesta, o treime dintre ele, în jur de 30 de bucăți. Prețul uneia ajunge la 46 de dolari, în jur de 209 lei.
Campania intitulată „Demnitate și curaj” a fost pornită și cu sprijinul Editurii Humanitas, al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) și al Teatrului Național, se precizează pe site-ul Poștei Române. Proiectul a fost inițiat în contextul Anului Centenar Monica Lovinescu – vocea feminină care critica regimul comunist la Europa Liberă.
„Nu am vrea să uite lumea de cărțile poștale, nu am vrea să uite de perioada comunistă, vrem să păstrăm memoria activă”, precizează Valentin Ștefan în legătură cu inițiativa.
Șeful de poștă care le-a cerut comuniștilor libertate
Colecția este formată din 100 de cărți poștale unicat, iar pentru zece dintre ele Poșta a primit drepturile de autor de la Editura Humanitas și pot fi comercializate în oficiile poștale, adaugă Valentin Ștefan. Dar pe celelalte 90 realizate în colaborare cu CNSAS nu le pot vinde, așa că au în plan să le distribuie gratuit mai ales la evenimentele la care participă compania, cum ar fi zilele orașelor sau târgul de carte Bookfest.
Dintre poveștile opozanților necunoscuți românilor, l-a impresionat cea a unui diriginte de oficiu poștal din județul Vâlcea, Nicolae Catană. „În 1981, la 60 de ani, când era în pragul pensionării, a luptat pentru niște idealuri, a transmis – către Comitetul Central și ziarul Scânteia – un număr de scrisori prin poștă, în care cerea libertate și dispariția cenzurii”, mai spune Valentin Ștefan. Au încercat să ia legătura cu unele familii ale foștilor disidenți, mai explică, însă nu au reușit până acum.
„Poșta a fost folosită de stat ca o modalitate de cenzură”
Monica Lovinescu, jurnalistă și critic literar, este una dintre personalitățile de pe cărțile poștale și unul dintre numele cunoscute românilor pentru opoziția față de regimul comunist.
În emisiunile de la Europa Liberă, post interzis în țară, dar ascultat de o mulțime de români, aceasta vorbea, între altele, despre libertate. Ca să o pedepsească pentru curajul ei, comuniștii au arestat-o pe Ecaterina Bălăcioiu, mama sa, care a murit după doi ani de chin la Jilava.
Virgil Ierunca, Radu Filipescu și Elisabeta Rizea se numără, de asemenea, printre cei despre care s-a scris și s-a vorbit de-a lungul anilor. Dar prin colaborarea cu CNSAS sunt aduse în fața publicului și numele celor despre care s-a auzit puțin sau deloc până acum.
Cărțile poștale dedicate acestora fac parte din colecția „Eroi anonimi”. E vorba despre cei care au trimis scrisori la Europa Liberă, au împărțit manifeste sau au scris pe șoseaua din localitatea lor: „Jos Ceaușescu”. Unii erau strungari, alți poștași sau studenți.
„În timpul perioadei comuniste, Poșta Română a avut un rol complex, fiind sub supravegherea strictă a Securității, ceea ce a dus la monitorizarea și controlul corespondenței. Cu toate acestea, românii au găsit modalități de a-și exprima opoziția și nemulțumirile prin intermediul Poștei, servind și ca un mijloc de luptă împotriva opresiunii”, scrie pe site-ul instituției.
Ce fel de moștenire poartă Poșta Română în cei 161 de ani de existență? „O istorie bogată, un partener al statului, dar și rolul pe care l-a jucat în perioada comunistă, când a fost folosită de stat ca o modalitate de cenzură. Încercăm să le dăm înapoi românilor ce le-am luat în zeci de ani”, încheie directorul Valentin Ștefan.
