Extinderea BRICS+ nu a fost lipsită de controverse, de menționat episodul Argentina, care după ce a fost de acord să facă parte din organizație, a dat înapoi la cererea noului președinte Milei doar 3 zile înainte de începerea noului an. Întâlnirea de săptămâna trecută, pe care o puteți urmări aici, a fost concentrată pe probleme financiare, mai precis pe cum să evite țările membre sistemele financiare occidentale, iar cazul Argentinei nu a fost discutat deloc, țările BRICS+ lăudându-se că din ce în ce mai multe țări vor să adere la organizație, inclusiv țări occidentale dezvoltate.
Elefantul din cameră a fost însă conflictul dintre Egipt și Etiopia, noile membre BRICS+, acest conflict nefiind abordat de niciunul dintre reprezentanții BRICS+ în mod public. Deși nu apar multe informații în presa mainstream, conflictul este referitor la un nou baraj construit de Etiopia ce poate limita cantitatea de apă care curge în vale spre Egipt. La baza problemei este posibilitatea unui declin abrupt a capacităților agriculturale a Egiptului, dar și nevoia de energie a Etiopiei. O să descriu rapid situația geoeconomică din Etiopia și Egipt separat, iar apoi voi enunța mai clar scenariul conflictului dintre cele două țări și posibila sa degenerare.
Ethiopia – țara de origine
Etiopia este a doua țară ca mărime din Africa, singura care a scăpat de colonizare, având o istorie vastă a propriilor sale imperii, și este văzută ca locul de naștere al umanității datorită faimoasei Lucy, cel mai vechi schelet uman descoperit, de o vârstă grozavă de 3,2 milioane de ani. Etiopia este și cunoscută ca fiind țara din Africa ce a trecut prin cele mai multe conflicte armate în ultimul secol, și anume aproape 150. Datorită mărimii, statutului de fondator al Uniunii Africane și a accesului la cantități vaste de apă dulce, Etiopia este cea mai puternică țară din Cornul Africii. Totuși, Etiopia se află într-o poziție precară din punct de vedere geoeconomic datorită lipsei de acces la ocean, deci o lipsă de acces direct la rutele comerciale maritime prin care trec 90% din importurile și exporturile ei. Astfel, Etiopia este nevoită să construiască surse alternative de energie pentru a-și menține independența și stabilitatea precară. Nesiguranța ei economică este sporită de numărul mare de războaie civile dintre facțiunile sale interne: la momentul de față, Etiopia se confruntă cu două rebeliuni majore, ambele cu potențialul de a bloca singurul drum care leagă porturile din Eritrea și Djibouti pe care Etiopia le folosește pentru comerț cu capitala (https://africanarguments.org/2023/10/will-the-amhara-rebellion-unravel-the-ethiopian-state/). Creșterea în număr a mișcărilor separatiste a fost atribuită Egiptului, care a încurajat grupurile rebele să izbucnească conflicte pentru a slăbi guvernul Etiopiei și a descuraja construirea Marelui Baraj al Renașterii Etiopiene (https://www.ooskanews.com/story/2012/09/egypt-made-military-contingency-plans-attack-ethiopia-dam-wikileaks_152478).
