Președintele PSD al Comisiei Economice din Senat cere suprataxarea băncilor. „Nu este normal să dai dobânzi de 1-2% la depozite și de 6-8% la credite, adică să ai 600% câștig”

Președintele PSD al Comisiei Economice din Senat cere suprataxarea băncilor. „Nu este normal să dai dobânzi de 1-2% la depozite și de 6-8% la credite, adică să ai 600% câștig”

Profitul net al sistemului bancar românesc s-a ridicat în anul 2022 la un nivel-record de 10,2 miliarde de lei, în creştere cu 24,4% faţă de câştigul din 2021, potrivit datelor BNR.

Senatorul PSD Daniel Zamfir, președintele Comisiei Economice din Camera superioară a Legislativului, cere taxarea profiturilor extraordinare ale băncilor, în contextul dobânzilor ridicate și al rezultatelor financiare record înregistrate de sectorul financiar din țara noastră.

Declarațiile acestuia vin după ce Italia a anunțat introducerea unei taxe suplimentare de 40% din profitul băncilor.

„Ar trebui și în România să fie lansată o dezbatere privind suprataxarea băncilor. Nu este normal să dai dobânzi de 1-2% la depozite și de 6-8% la credite, adică să ai 600% câștig. Sunt de acord cu taxarea băncilor, dar nu pe model italian. Cu cât diferența de dobândă între depozite și credite este mai mică, cu atât taxa să fie mai mică și cu cât diferența este mai mare, cu atât să fie mai mare”, a afirmat Zamfir, pentru Libertatea.

Chiar guvernatorul BNR Mugur Isărescu vorbea astăzi de lăcomia unora. Cred că băncile nu fac excepție de la lăcomie.

Daniel Zamfir, senator PSD:

Acuzații

Acesta acuză însă că autoritățile din România au fost mereu de partea băncilor.

„Dar în România, BNR și Consiliul Concurenței au fost mereu de partea băncilor atunci când a venit vorba de protejarea consumatorilor. Peste tot în Europa băncile au fost amendate pentru cartel, evaziune fiscală, numai în România autoritățile nu au găsit niciodată nimic. Băncile au avut întotdeauna cel mai puternic lobby, și asta pentru că finanțează datoria publică și statul se bazează pe ele pentru împrumuturi”, a punctat Zamfir.

Profit de 10 miliarde de lei în 2022

Profitul net al sistemului bancar românesc s-a ridicat în anul 2022 la un nivel-record de 10,2 miliarde de lei, în creştere cu 24,4% faţă de câştigul din 2021, conform datelor Băncii Naționale a României (BNR), citate de Ziarul Financiar.

Pentru acest an sunt estimate noi creșteri: Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a declarat recent că profitul de anul trecut „va fi depășit cu mult” în 2023, din cauză că băncile au crescut marja dintre dobânzile la credite și cele oferite la depozitele bancare.

„Iată, în timp ce în perioada primelor patru luni ale anului BNR a crescut dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază (0,25% – n.r.), băncile comerciale, vorbesc per ansamblul sistemului, au crescut dobânda la creditele în lei noi cu 41 de puncte de bază (0,41% – n.r.), mai mult sau mai puţin în linie, dar au scăzut rata dobânzii oferite la depozitele nou constituite în lei cu 53 de puncte de bază (0,53% – n.r.). Deci, e clar, din această marjă crescută rezultă profit mai mult”, a spus Lazea, citat de Economica.net.

Cere și taxarea asigurătorilor

Șeful Comisiei Economice din Senat spune că și asigurătorii ar trebui taxați suplimentar.

Transportatorii au solicitat public, marți, taxarea companiilor de asigurare, afirmând că profiturile acestora s-au dublat în anul 2022 față de 2021 și au crescut de 12 ori față de 2020, anul declanșării pandemiei.

„Asigurătorii nu plătesc TVA, iar prin reasigurări și scheme de optimizare exportă până la 90% din profit. Despăgubirile plătite de asigurători în România sunt de 15% din încasări, iar ei rămân cu 85%”, a completat Zamfir.

Datele ASF arată că în anul 2022, profitul net realizat de sectorul de asigurări a fost de 773 de milioane de lei, mai mult decât dublu față de câștigul din 2021, de 377 de milioane de lei.

Zamfir vrea o taxă de 1% din cifra de afaceri, pentru asigurătorii ce fac afaceri în țara noastră.

„Este anormal ca șoferii români să plătească RCA tot mai mare”, a spus el.

Prețul polițelor RCA a fost plafonat pentru 6 luni în luna aprilie, după falimentul Euroins, liderul de la acel moment al pieței. Plafonarea expiră în luna octombrie, când se așteaptă noi scumpiri.
Anterior, au mai dat faliment și alți lideri de piață pe segmentul RCA, respectiv Astra Asigurări, Carpatica Asig și City Insurance.

Taxa de 1% pe multinaționale

Daniel Zamfir cere ca taxa de 1% să fie impusă nu doar asigurătorilor, ci tuturor multinaționalelor, pentru a asigura o concurență egală între companiile străine și cele românești.

„Cred că pentru toate companiile, nu numai pentru bănci și cele din sistemul de asigurări, o cotă de 1% pe cifra de afaceri ar fi echitabilă și ar da sentimentul companiilor românești că statul român nu birjărește tot calul care trage și toată lumea să beneficieze de tratament fiscal egal”, a conchis președintele Comisiei Economice din Senat.

PSD a propus în luna februarie o taxă de 1% pe multinaționale, dar aceasta a fost respinsă de PNL.

Probleme la buget

Dezbaterile privind taxarea vin în contextul în care România are probleme bugetare.

Guvernul a prezentat un plan de restructurare a instituțiilor publice și ia în calcul eliminarea facilităților fiscale pentru o serie de categorii bugetare.

Deficitul bugetar pe primele șase luni, adică diferența între veniturile și cheltuielile statului, a fost de 37,2 miliarde de lei în primele șase luni, echivalentul a 2,34% din Produsul Intern Brut (PIB).

Experții avertizează că, în acest ritm, România va încheia anul cu un deficit de peste 6% din PIB, mult peste ținta de 4,4% asumată de țara noastră în fața Comisiei Europene.

România se află în procedură de deficit excesiv încă dinaintea pandemiei, din cauza depășirii deficitului de 3%, stipulat în tratatele europene. Ca atare, țara noastră trebuie să ia măsuri pentru reducerea acestuia.

Executivul de la Bruxelles a amenințat că va bloca acordarea fondurilor europene pentru România, dacă nu va corecta deficitul bugetar.

Isărescu: „Nu ai cum să faci stat european cu 27% venituri din PIB”

Miercuri, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a afirmat, după prezentarea raportului privind inflația, că dacă statul nu va lua măsuri, atunci piețele financiare „o să ne arunce o găleată de apă rece în cap”.

„Uitaţi-vă la toate serviciile publice, toate sunt subfinanţate. E diferenţă mare”, a spus Isărescu.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Foto: Hepta

„Eram premier şi era aceeaşi discuţie. Sunt 23 de ani de atunci. Există evaziune. Când ai atâtea excepţii fiscale, cum să nu existe evaziune? Se numeşte optimizare fiscală, nu? Aşa se numeşte, optimizare fiscală, şi sunt acceptate de atâţia. Era o poveste a lui Creangă, cu omul ăla care încerca să care apă cu ciurul. Când ai un sistem fiscal cu atâtea, să spunem, excepţii şi vorbeşti întruna că nu are loc o colectare bună şi dai vina pe ANAF şi pe cine mai vrei. Trebuie să simplificăm sistemul fiscal, asta este treaba Guvernului”, a punctat oficialul.

Nu ai cum să faci stat european cu 27% venituri din PIB şi tot timpul, adică tot timpul aşteptăm să vină altcineva să ne finanţeze, să ne rezolve problemele. De aici trebuie privite lucrurile cu rigoarea necesară şi cu realism.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR:

Foto: Agerpres

  

  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *