Proiectele de infrastructură reprezintă pietrele de temelie ale dezvoltării economice și sociale a unei țări, oferind cadrul necesar pentru mobilitate, comerț și conectivitate. În acest context, autostrăzile sunt artere vitale care susțin fluxurile economice și legăturile între regiuni.
Din păcate, România se confruntă cu provocări semnificative în finalizarea acestor proiecte esențiale, un exemplu recent fiind situația autostrăzii A1, segmentul Margina-Holdea, care a devenit simbolul unui eșec anticipat în ceea ce privește finanțarea europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Pierderea finanțării PNRR: un pas înapoi pentru infrastructura României
Asociația Pro Infrastructura a tras un semnal de alarmă în legătură cu lotul Margina-Holdea al Autostrăzii A1, subliniind că acesta va fi prima porțiune de autostradă din țară ce va pierde finanțarea prin PNRR. Motivul? Imposibilitatea finalizării lucrărilor până la termenul limită stabilit pentru 2026. Această concluzie nu vine ca o surpriză, având în vedere că, încă de acum doi ani, era clar că termenul de finalizare impus de PNRR este unul greu de respectat.
În octombrie 2022, a fost semnat un contract în valoare de 1,83 miliarde lei fără TVA cu UMB pentru finalizarea a 4,03 kilometri din secțiunea D și construcția de la zero a 9,13 kilometri ai secțiunii E, din care 2,13 kilometri reprezintă tuneluri. Contractul prevedea 11 luni pentru proiectare și 34 pentru execuție, un plan ambițios care, din nefericire, nu s-a materializat conform așteptărilor.
Complicații și întârzieri la autostradă
Pentru secțiunea E, care include construcția a două tuneluri, nu s-a obținut încă proiectul tehnic aprobat, nici autorizația de construire. Aceste documente sunt esențiale pentru începerea efectivă a lucrărilor, iar lipsa lor a împiedicat demararea forării tunelurilor. Având în vedere complexitatea și durata estimată pentru realizarea acestor lucrări, termenul de finalizare se mută inevitabil spre 2027.
Această situație nu este doar o întârziere în calendarul proiectelor de infrastructură, ci reprezintă și pierderea unei finanțări semnificative prin PNRR, fonduri care ar fi putut susține în mod eficient dezvoltarea rețelei de autostrăzi din România. Pierderea acestor fonduri ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de gestionare a proiectelor majore și impactul pe termen lung asupra progresului infrastructural al țării.
Consecințe și perspective
Ratarea finanțării prin PNRR pentru lotul Margina-Holdea al Autostrăzii A1 nu este doar un eșec punctual, ci reflectă o problemă mai amplă în ceea ce privește gestionarea proiectelor de infrastructură în România. Acest precedent negativ subliniază nevoia urgentă de îmbunătățire a proceselor de planificare, licitație și execuție, pentru a evita repetarea unor astfel de situații.
Într-un context în care România are nevoie acută de dezvoltarea infrastructurii sale pentru a se alinia la standardele europene și pentru a susține creșterea economică, este esențial ca autoritățile și instituțiile responsabile să își reevalueze strategiile și să implementeze măsuri concrete pentru optimizarea gestionării proiectelor. Aceasta ar include accelerarea proceselor de aprobare, îmbunătățirea coordonării între diferitele agenții și autorități implicate și, nu în ultimul rând, asigurarea unei transparențe și responsabilități sporite în utilizarea fondurilor publice și europene.
