Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte, miercuri, la Blaj, cu Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică şi va participa la un eveniment comemorativ care marchează 75 de ani de la dezlănţuirea prigoanei împotriva acestei Biserici.Potrivit agendei oficiale a președintelui, întâlnirea cu Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică are loc miercuri, de la ora 16,00, la sediul Curiei Episcopiei Majore din Blaj.
Klaus Iohannis va ține și un discurs la evenimentul de la Blaj, după întâlnirea cu membrii Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.
Evenimentul comemorativ “Ceasul Vinerii Mari – 75 de ani de la dezlănţuirea prigoanei împotriva Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică” va fi, de la ora 16,45, la Catedrala Arhiepiscopală Majoră “Preasfânta Treime” din Blaj, unde şeful statului va susţine o alocuţiune.La marcarea a 75 de ani de la scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite cu Roma – Greco-Catolică vor fi prezenţi cardinalul Lucian Mureşan şi episcopii Sinodului, potrivit Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş.
Programul evenimentului de la Blaj
Celebrarea Te Deum-ului.Alocuțiunea Excelenței Sale Klaus Werner Iohannis, Președintele României.Mesajul Sfântului Scaun, transmis de Eminența Sa Cardinal Claudio Gugerotti, Prefectul al Dicasterului pentru Bisericile Orientale.Discursul Preafericitului Părinte Cardinal Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major și Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.Prezentarea unui fragment din Scrisoarea Pastorală a Fericitului Episcop Martir Ioan Suciu: Diac. Prof. Ion Buzași.Intonarea Imnului Fericiților Episcopi martiri. Soprana Antonia Beteag, acompaniată de autorii imnului: Camelia, Benedict și Francisc Opreanu.
Din motive organizatorice, accesul în Catedrala „Sfânta Treime” va fi permis până la ora 16.30, notează alba24.ro.
Desființarea oficială a Bisericii Greco-Catolice în România a început cu Decretul din 1 decembrie 1948. Decretul a fost emis de guvernul comunist condus de Petru Groza și a fost un pas major în procesul de eliminare a Bisericii Greco-Catolice ca instituție legală în România. După desființare, bunurile Bisericii Greco-Catolice au fost confiscate de regimul comunist.
Arestarea episcopilor greco-catolici în zilele de 27-29 octombrie 1948 și emiterea abuzivului decret 358 din 1 decembrie 1948, au marcat, așa cum spunea Fericitul Episcop Martir Ioan Suciu, „Ceasul Vinerii Mari” pentru Biserica Română Unită cu Roma. Fericiții Episcopi Martiri, urmați de numeroși preoți, călugări, călugărițe și credincioși, au parcurs un drum plin de suferințe și au oferit lumii un exemplu de credință și de verticalitate morală, care nu a putut fi sufocat de regimul comunist, a transmis Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.
După Revoluția din decembrie 1989, Papa Ioan Paul al II-lea a venit în România, în 7-9 mai 1999, într-o vizită istorică, marcând un pas major în relația dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă.
O a doua vizită istorica de la Roma s-a desfășurat în urmă cu patru ani, când Papa Francisc a ajuns în vizita sa istorică apostolică în România în perioada 31 mai-2 iunie 2019. Suveranul Pontif a beatificat șapte episcopi greco-catolici martiri în ceremonia de pe Câmpia Libertății de la Blaj și a fost și la pelerinajul de la Șumuleu Mic.
Cei șapte episcopi greco-catolici care au murit în închisorile comuniste și care au fost beatificați de Papa Francisc sunt Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu.
