Rata de promovare a Bacalaureatului a fost de 75% anul acesta, a doua cea mai mare din ultimul deceniu. În același timp, în 50 de licee rata de promovare a fost zero. Într-un interviu pentru Școala 9, profesoara Briena Stoica, din Târgu Mureș, explică de ce notele de la examenele naționale pot fi inclusiv o oglindire a ceea ce reprezintă școala pentru ei.
„Cum mulți elevi aud constant discursuri din partea adulților care discreditează tot ce ține de școală, e firesc să investească tot mai puțin efort în pregătire”, spune Briena Stoica, pentru Școala 9.
Profesoară de limba engleză la Colegiul Național Alexandru Papiu Ilarian, din Târgu Mureș, colegiu pe care și ea l-a absolvit, Briena Stoica a fost dirigintă a unei generații care doar ce a dat Bacalaureatul anul acesta. În 2018, a fost printre profesorii Merito, inițiativa care premiază cele mai implicate cadre didactice. La „Papiu” predă din 2004, iar din 2014 este și evaluator național Cambridge. Lucrează gratuit cu elevii săi, pe care îi îndeamnă să-și obțină certificatul de limba engleză.
„Elevii de gimnaziu au deja repere tot felul de indivizi care o duc foarte bine fără școală, fără educație formală. Li se perindă prin fața ochilor constant imaginea succesului obținut ușor, clădit prin evitarea modelului tradițional de educație. Li se promite acestor copii că pot ajunge repede bogați fentând școala, sistemul, disciplina studiului. Mi se pare îngrijorător să aflu de la elevii mei că timpul mediu petrecut de ei dând scroll pe telefon este de 4-5 ore zilnic, iar în compania jocurilor video, multe alte ore pe parcursul unei zile de școală”, afirmă profesoara.
Goana după medii bune și note umflate
Rata de promovare la Bac nu reflectă neapărat performanța copiilor. O analiză amplă făcută de Școala 9 a arătat că în spatele cifrelor sunt alte elemente care ar trebui luate în calcul, precum contextul socio-economic al elevului și al școlii, reformele școlare, instabilitatea politică.
Briena Stoica e de părere că nota trebuie să reflecte trei aspecte: cunoaștere, calitate și efort. A ajuns la concluzia aceasta în urma unui proiect de cercetare al Universității Harvard, la care a participat împreună cu elevii săi.
Am concluzionat că ar trebui să fie la fel de dezamăgiți de un 10 umflat, care nu confirmă cunoștințele lor, nici calitatea muncii depuse și nu reflectă timpul investit, precum și de un 4 care, la fel, nu arată ce știu, cât timp s-au pregătit, cât au rafinat răspunsul.
Briena Stoica, profesoară de limba engleză:
„Ar trebui însă să ne simțim nedreptățiți și când confirmăm prin note maxime cunoaștere minimă. Îi încurajez pe copiii mei și pe elevii mei să fie mereu cinstiți cu ei înșiși și să privească dincolo de cifre la ceea ce știu, la calitatea muncii lor și efortul pe care l-au depus”, adaugă profesoara.
Stabilitatea este o condiție necesară pentru învățare
Evaluarea devine de multe ori „o loterie” din cauză că sistemul românesc de educație nu are niște criterii clare de punctare, atrage atenția Briena Stoica. Ea dă exemple modelele internaționale, precum Cambridge și IELTS, din Marea Britanie, prin care este evaluat nivelul de cunoștințe în limba engleză.
„Ei au atât itemi obiectivi, cât și subiectivi. Mie însă îmi e ușor să învăț un elev să scrie un eseu de nivel avansat pentru că știu criteriile de evaluare, acestea fiind detaliate în orice culegere de teste. Pot și să aproximez destul de precis ce notă va lua, ținând cont de felul în care scrie”, spune cadrul didactic.
„Dacă noi pregătim elevii și nu știm exact ce trebuie să știe sau știm criteriile, dar evaluarea e loterie, atunci este extrem de frustrant și de necinstit. Trebuie reconstruită încrederea în evaluare, pentru că emoțiile examenului combinate cu temerea că lucrarea ta nu va fi evaluată corect provoacă mult stres”, mai punctează.
Iar la acest stres se adaugă și instabilitatea politică, schimbările continue de legi și reforme.
De când generația care a dat acum Bac-ul a început școala, în 2011-2012, la Ministerul Educației s-au rotit 15 miniștri, fiecare cu propria viziune.
„Am simțit că nimeni nu are curaj să facă reforme vizionare, pe termen lung. Știu că și în Finlanda, înainte să ajungă un reper pentru lumea întreagă, sistemul de educație a fost zdruncinat de niște reforme, care nu au fost întâmpinate numai cu entuziasm, ci au fost și proteste și critici dure. Totuși, dacă direcția a fost limpede, dacă au știut încotro merg pentru că s-au bazat pe studii, pe cercetare, pe știință, atunci au avut curajul să își asume deciziile și reforma”, explică Stoica.
„Noi însă ne dorim caragialesc ca ceea ce ține de educație să se modifice pe ici pe colo fără să se schimbe nimic. (…) Stabilitatea este o condiție necesară pentru învățare. Dacă tu, ca elev sau profesor, ești mereu în ape tulburi și nu știi ce se întâmplă nici în anul școlar în curs, resimți teamă și nesiguranță”, mai spune cadrul didactic.
De asemenea, meritocrația este esențială într-o societate sănătoasă. „Nu văd cum putem entuziasma elevii să își dorească performanța academică și o conduită etică, dacă în societate ei văd că nu acestea sunt criteriile pentru promovare”, adaugă Briena Stoica.
Interviul complet poate fi citit pe Școala 9
