În 2022, afacerile principalelor companii din România care furnizează servicii de poștă și curierat au înregistrat creșteri moderate comparativ cu anul precedent. Cifrele de afaceri au crescut natural pentru că românii s-au obișnuit în pandemie să folosească serviciile de curierat. Totuși, inflația, creșterea prețurilor la combustibili, impactul emoțional al războiului din Ucraina și majorarea costurilor cu forța de muncă au afectat puternic profiturile acestor societăți.
Cele mai mari 15 companii din România, care prestează servicii de poștă și curierat, au avut o cifră cumulată de afaceri de 1,12 miliarde de euro, conform bilanțurilor financiare depuse la Ministerul Finanțelor și calculate cu cursul mediu BNR de 4,93 lei/euro. Afacerile totale sunt mai mari cu 8,5% față de cele din 2021.
Profitul s-a prăbușit după pandemie
Profitul net cumulat al celor 15 jucători s-a prăbușit în 2022 cu 70% față de anul precedent, ajungând la 20 milioane de euro. În primul an de pandemie, profitul net a cunoscut o creștere explozivă de 124,8% față de 2019.
Nu mai puțin de șase companii au raportat pierderi în 2022: Delivery Solutions (-9,1 milioane de euro), Fedex Express Romania Transportation (-1,8 milioane de euro), Nemo Expres (-3,8 milioane de euro), DSC Expres Logistic (-1,6 milioane de euro), Pink Post Solutions (-364.000 de euro) și Pink Post Office (-292.000 de euro).
FAN Courier, pe primul loc
Cel mai mare profit net a fost raportat de către FAN Courier Express, cel mai mare operator privat de servicii poștale și curierat: 14,4 milioane de euro, în scădere severă cu 56% față de 2021. A doua companie în topul profitabilității este GLS General Logistics Systems România cu un profit net de 12,4 milioane de euro.
În 2022, rata profitului pe piața de curierat a fost de 1,8%, comparativ cu 5% în 2021.
<strong><em>Notă</em></strong><em>: Din monitorizare lipsește compania </em><strong><em>Cargus</em></strong><em> care, la data redactării acestui articol, nu avea bilanțul financiar înscris pe site-ul Ministerului Finanțelor. </em>
Compania Națională Poșta Română, deținută de statul român prin Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (93,5%) și Fondul Proprietatea (6,5%), a raportat o cifră de afaceri de 295,5 milioane de euro, în creștere cu 7,2% față de 2021. Profitul net, în valoare de 2,2 milioane de euro, a suferit o contracție drastică, fiind mai mic cu 74% față de cel din anul precedent.
O comparație stat-privat
În 2022, CN Poșta Română a avut un număr de 22.338 de angajați, de 6,4 ori mai mult decât angajații FAN Courier Expres (3.468) și de două ori și jumătate mai mult decât numărul total de angajați ai celor 14 companii private de curierat. Totuși, angajații de la Poșta Română sunt mai puțini cu 707 față de cei din 2021. Compania de stat deține o cotă de 26,3% din afacerile totale de curierat pe care le-am monitorizat.
FAN Courier Express a raportat o cifră de afaceri de 224,2 milioane de euro, mai mare cu 5,4% față de 2021. Cota sa de piață a fost de 20%, dar profitul net de 14,4 milioane euro este de șase ori mai mare decât al companiei de stat Poșta Română. Fan Courier este deținută de frații Adrian și Neculai Mihai (câte 40%) și Felix Pătrășcanu (20%).
Pe locul 3 în topul afacerilor în curierat se află Delivery Solutions (Sameday), având drept acționar majoritar firma Dante International (92,4%), care operează platforma de retail eMAG, condusă de antreprenorul Iulian Stanciu. Cifra de afaceri a crescut cu 22,2% față de 2021, ajungând la 149,3 milioane de euro. Sameday a avut 1.360 de angajați, al doilea număr după Fan Courier pe piața privată de curierat. Pierderile de 9,1 milioane de euro au fost generate de investițiile în infrastructură și logistică.
Alte companii de poștă și curierat care și-au crescut afacerile în 2022 comparativ cu anul precedent: DHL Internațional România (20,8%), GLS General Logistics (2%), Dynamic Parcel Distribution (5%), Fedex Express Romania (6,8%) și UPS România (5,2%).
Sunt creșteri modeste care arată că piața de poștă și curierat, după ce-a zburdat în pandemie, se pregătește să-și conserve cuantumul afacerilor într-o posibilă nouă criză, în care variabila majoră este prețul ridicat al combustibililor.
