Fantasma clanului Corduneanu atârnă de zeci de ani asupra orașului Iași, iar moartea liderului grupării, în urma unor complicații cardiace, nu face decât să întărească și mai mult impresia influenței extrem de puternice exercitate în capitala Moldovei de mediul interlop.
Forțele de ordine sunt nevoite să ia măsuri speciale la Iași pentru a preîntâmpina eventualele probleme cauzate de afluxul de persoane asociate cu lumea criminalității care ajung în aceste zile în capitala Moldovei la priveghiul lui Costel Corduneanu.
Informațiile arată că Poliția a instaurat filtre informale și a desfășurat mai mult personal în civil în jurul restaurantului La Castel, unde este depus trupul liderului interlop decedat.
Filtru de poliție la priveghiul fostului interlop. Foto: Ziarul de Iași
Libertatea a discutat cu mai multe persoane atât din rândul forțelor de ordine, cât și din Iași, pentru a înțelege impactul pe care familia Corduneanu îl are asupra orașului și a lumii interlope.
Persoanele care au vorbit despre subiect și care au dorit să-și păstreze anonimatul relatează în marea lor majoritate că liderul clanului era „surprinzător de apreciat în comunitatea pe care și-a creat-o”.
Imagini din timpul priveghiului.
Fostul luptător anchetat ulterior carierei sportive pentru coordonarea unor rețele infracționale internaționale este descris ca un apărător al comunității sărace din Iași, care ar fi încercat, fără succes, să țină în frâu o parte a familiei înclinate „spre agresivitate”. Cu toate acestea, rămân în urma sa dosarele penale în care a fost anchetat și condamnat, care dețin fapte de violență greu de imaginat.
A reușit să scape de cele mai grave dosare
Infracțiunile de care a fost acuzat de-a lungul anilor Costel Corduneanu variază, dar au un numitor comun: a reușit să scape de cele mai multe ori nepedepsit.
În rechizitoriile procurorilor a fost acuzat că a creat un grup infracțional organizat, alături de mai mulți membri din familia sa, că a desfășurat activități de camătă, trafic de droguri, spălare de bani, înșelăciune, că a promis că poate influența judecători, că a umblat înarmat.
Singura condamnare cu executare, însă, la 3 ani de închisoare, a primit-o pentru „acces ilegal la un sistem informatic”, fiindcă ar fi plătit pe cineva să intre în laptopul soției, pentru a se convinge dacă femeia face sau nu videochat.
A și scăpat repede, după mai puțin de un an de detenție, scăzându-se din pedeapsa sa lunile petrecute de-a lungul timpului în arest preventiv.
Deși inițial condamnat la închisoare cu executare pentru 8 ani, într-un dosar-mamut instrumentat de DIICOT Iași, alături de alți 26 de membri, majoritatea care poartă același nume de familie, Costel Corduneanu a fost doar unul dintre cei trei care au primit și o condamnare, în 2020.
Pedeapsa n-a fost stabilită pentru înființarea și aderarea la un grup infracțional organizat, cum au cerut procurorii DIICOT, care au acuzat că familia Corduneanu coordona inclusiv o rețea de hoți de buzunare în toată Europa, ci pentru infracțiunea de „acces ilegal la un sistem informatic”.
Achitări pe linie în instanțele finale
Din dosarul în care procurorii DIICOT îi acuzau pe Corduneni că s-au organizat într-o rețea cu „o vastă activitatea infracţională, de la şantaj, furturi, infracţiuni imobiliare sau bancare, înşelăciune etc.“, nu s-a mai ales aproape nimic, majoritatea condamnărilor inițiale, la zeci de ani de închisoare, fiind pentru fapte care s-au prescris sau care n-au fost probate credibil în fața instanței.
„Ziarul de Iași” a realizat o analiză în 2018 în care a scos în evidență că rechizitoriile procurorilor, care invocau infracțiuni grave, au fost respinse rând pe rând de către instanțe în cazul Cordunenilor, ajungând să fie date achitări aproape pe linie.
Iar diferențele au fost frapante – aceeași publicație dă exemplul lui Petronel Corduneanu, unul dintre frații coordonatori, condamnat inițial la 14 ani de închisoare, iar apoi achitat de Curtea de Apel Iași.
Dar chiar și în motivarea instanței inițiale, care a dat condamnarea de 14 ani, le era reproșat procurorilor că, în ciuda unor evidențe aparent clare, nu au reușit să probeze formarea unei rețele infracționale dincolo de legăturile de familie.
„Tribunalul remarcă faptul că în prezentul rechizitoriu, legătura familială între inculpaţi capătă valenţe infracţionale, fără însă a exista un suport probator al acestui aspect, de foarte multe ori, actul de inculpare rezumându-se la simple afirmaţii, nesusţinute de probe concludente şi suficiente“, spune judecătoarea Tribunalului Maramureș, în motivarea citată de publicația locală.
A scăpat și de ultimele percheziții
Sursele Libertatea arată că, în ultimii ani, Costel Corduneanu s-ar fi retras din activitățile infracționale ale familiei, reducându-și și aparițiile publice.
Măcinat de boala cardiacă ce i-a cauzat într-un final moartea, liderul clanului din Iași a fost ocolit de ultimele percheziții făcute de DIICOT, în noiembrie 2022. Atunci, procurorii au făcut peste 40 de descinderi într-un dosar de cămătărie, spălare de bani, înșelăciune, la care au contribuit forțe de ordine din șase județe, care s-a lăsat și cu 14 rețineri, dar nu și pentru Costel Corduneanu, care a rămas în libertate.
Costel Corduneanu, șeful clanului interlop din Iași cu același nume, a murit luni, 15 aprilie, într-un spital din Târgu Mureș, la vârsta de 54 de ani. Cel mai mare dintre frații Corduneanu era internat după o intervenție chirurgicală pe cord, fiind cunoscut cu afecțiuni cardiace cronice.
