Rebeliunea lui Prigojin a zguduit încrederea elitei ruse în forța lui Putin: „Dacă nu se schimbă nimic, acest lucru se va repeta, cu siguranță”

Impactul rebeliunii lui Evgheni Prigojin, cea mai serioasă provocare la adresa regimului condus de Vladimir Putin de 23 de ani încoace, se resimte în spațiul public și în rândul elitelor de la Moscova, care se întreabă dacă nu cumva președintele a pierdut, cel puțin pentru un moment, controlul țării, scrie Washington Post.

Când Vladimir Putin s-a adresat luni națiunii, pentru prima dată după haosul provocat de rebeliunea armată, el a mulțumit populației pentru că a dat dovadă de „unitate și patriotism”, ceea ce, a spus președintele, a demonstrat clar că „orice încercare de a provoca tulburări interne a fost sortită eșecului”.

Tot luni și apoi marți, el a mulțumit militarilor, inclusiv piloților morți, care se aflau în elicopterele doborâte de mercenarii Wagner.

Cert este, au spus multe voci, că insurecția armată a spulberat mitul atent elaborat care a servit drept piatră de temelie a președinției lui Putin – și anume că acesta reprezintă stabilitatea și puterea.

Prin urmare, unii oameni din elita politică și economică a Rusiei se întreabă dacă liderul de la Kremlin își poate reveni din această criză. Unii au sugerat chiar că ar putea fi în curs de desfășurare o căutare a succesorului președintelui, scrie Washington Post.

„Putin a arătat lumii întregi și elitei că este un nimeni și că nu este capabil să facă nimic”, a declarat pentru cotidianul american un influent om de afaceri din Moscova. „Este o prăbușire totală a reputației sale”, a spus vehement acesta, mai ferm decât alți observatori care au preferat să păstreze precauția în privința perspectivelor șefului statului.

„Se fac jocuri pe care nimeni nu le înțelege”, a declarat și un oficial rus apropiat de cercurile diplomatice de la vârf. „Controlul asupra țării a fost pierdut parțial”, a susținut acesta.

Cum se explică reușita Wagner?

Membrii elitei moscovite nu au înțeles, în primul rând, cum a fost posibil ca mercenarii Wagner să preia atât de ușor controlul asupra principalului centru de comandă al războiului Rusiei din Ucraina, cel aflat în orașul Rostov pe Don, fără a întâmpina rezistență.

Apoi, la fel de neclar a fost pentru ei cum de au reușit paramilitarii să avanseze sute de kilometri pe drumul spre Moscova, înainte ca Evgheni Prigojin, liderul Wagner, să decidă, în cele din urmă, să-și întoarcă trupele.

„Cum este posibil ca ei să conducă tancuri sute de kilometri spre nord, spre Moscova, și să nu fie opriți?”, a declarat pentru Washington Post un asociat al unui miliardar moscovit. „Nu a existat nicio rezistență”, a observat acesta.

„Când ai coloane de mii de oameni care mărșăluiesc și nimeni nu îi poate opri, pierderea controlului este evidentă”, a declarat un miliardar rus care, asemenea altora, a vorbit sub protecția anonimatului.

Putin a insistat în discursul său că toate măsurile au fost luate la ordinul său direct pentru a „evita o vărsare de sânge majoră”.

El a explicat că trebuia să li se acorde timp „celor care au făcut greșeala” să „recunoască faptul că acțiunile lor au fost respinse în mod decisiv de societate” și că ceea ce făceau ducea la „consecințe tragice și distructive pentru Rusia”.

De ce a fost iertat Prigojin?

Mulți se întreabă acum și de ce i-a permis Putin lui Prigojin să scape de acuzațiile de insurecție armată – în special în condițiile în care forțele sale au doborât elicoptere și un avion militar și au ucis cel puțin 13 militari, potrivit bloggerilor militari ruși.

Clasarea dosarului a fost anunțată marți de FSB, care a precizat că ancheta nu își mai are rostul, deoarece făptașii au oprit acțiunile.

După ce și-a oprit trupele, Prigojin a părăsit Rusia cu direcția Belarus, de unde, judecând după un mesaj audio pe care l-a publicat luni, intenționează să continue să conducă grupul Wagner.

Putin a spus totuși luni că luptătorii Wagner au de ales: ori se vor înrola în armata regulată, ori se pot întoarce acasă la familiile lor, asta dacă nu au de gând cumva să plece în Belarus, după Prigojin.

Îngăduința președintelui a stârnit uimirea observatorilor și a multor oameni din Rusia.

„Acesta ar trebui să fie un caz de terorism. Au fost infracțiuni foarte grave”, a declarat primul om de afaceri moscovit intervievat de Washington Post. „Dar, din nou, nu s-a făcut nimic”, a spus el.

Prigojin a insistat în mesajul audio postat luni pe Telegram – prima sa declarație de când a fost de acord să își oprească marșul asupra Moscovei – că avea ca scop să asigure supraviețuirea organizației sale și că nu încerca să îl răstoarne pe Putin.

El a spus că se temea că grupul Wagner va fi înglobat în armata rusă și că încerca să se asigure că cei care au comis „un număr uriaș de greșeli” în războiul din Ucraina vor fi pedepsiți.

„Președintele rus nu controla nimic”

Atacurile verbale ale liderului Wagner la adresa conducerii militare a Rusiei au scos la iveală diviziunile profunde din cadrul elitei rusești cu privire la desfășurarea războiului.

Evenimentele din ultimele zile „arată că țara nu se îndreaptă în direcția corectă”, a declarat Serghei Markov, un consultant politic apropiat de Kremlin. „Dacă nu se schimbă nimic, acest lucru se va întâmpla din nou, cu siguranță”, a avertizat el.

Doi oameni de afaceri din Moscova au sugerat, în discuția cu Washington Post, că mercenarii lui Prigojin nu ar fi putut să avanseze atât de departe spre capitală, dacă o parte a serviciilor de securitate rusești nu i-ar fi sprijinit.

Luptătorii ceceni trimiși la Rostov pe Don nu păreau să fi făcut nimic, a declarat unul dintre oamenii de afaceri moscoviți, iar alte forțe trimise pentru a contracara trupele Wagner au aruncat în aer doar un depozit de carburanți din Rostov, lăsând intact un altul, mult mai mare, din Voronej, aflat mai departe pe ruta spre Moscova.

Forțele regulate rusești au aruncat în aer doar un pod, în încercarea de a încetini progresul insurecției.

„Era ca și cum acționau doar pentru a-i arăta președintelui că fac ceva, dar, de fapt, nu făceau nimic, iar președintele rus nu controla nimic”, a declarat omul de afaceri.

În cele din urmă, bătălia lui Prigojin pentru conducerea forțelor armate ruse ar putea reprezenta o luptă mai profundă în cadrul serviciilor de securitate rusești pentru viitoarea președinție a Rusiei, a sugerat el.

„Pentru elită, acest lucru este foarte problematic”

Cea mai fatală pentru imaginea președintelui rus pare să fi fost decizia sa de a ajunge la un acord cu Prigojin, mai degrabă decât să riște o bătălie potențial sângeroasă, dacă oamenii liderului Wagner ar fi ajuns la periferia Moscovei, unde forțele speciale se pregăteau să apere capitala, au declarat analiști și oameni de afaceri.

„Pentru elită, acest lucru este foarte problematic. Pentru că, din punct de vedere optic, Putin pare slab și arată ca și cum s-a speriat și a fost forțat să facă un compromis”, a declarat și Tatiana Stanovaia, fondatoarea R.Politik, o firmă de consultanță politică.

„Dar, din punct de vedere subiectiv, Putin a ieșit cu succes din această situație pentru el însuși. Alternativa era o bătălie sângeroasă serioasă la periferia Moscovei, ceea ce ar fi fost mai rău”, a adăugat analista.

Au rămas întrebări cu privire la soliditatea acordului cu Prigojin, cu tentații mari de ambele părți de a renunța la promisiunile făcute „în condiții de șoc”, a mai spus Stanovaia.

În orice caz, rebeliunea lui Prigojin „a expus multe vulnerabilități ale regimului, iar Putin va lua acest lucru foarte în serios și va încerca să acopere punctele slabe”, a adăugat ea.

Dar alții au spus că ceasul a început deja să ticăie, de ceva vreme, pentru regimul Putin.

Unii de la Kremlin „caută acum un succesor, iar dacă vor căuta prea mult timp, atunci altcineva va găsi unul pentru ei”, a declarat pentru Washington Post oficialul rus apropiat de cercurile diplomatice rusești de vârf, menționând că forțele armate ucrainene profitau deja de haosul de la Moscova pentru a face progrese în contraofensiva lor.

„Ucraina a înaintat spre Dnipro, Herson și Bahmut. În 1917, a avut loc o revoltă, iar Rusia a pierdut Primul Război Mondial și regimul a căzut. În 1991, Rusia a pierdut războiul din Afganistan și regimul a căzut. Dacă pierdem războiul din Ucraina, regimul va cădea și nu vom mai putea să-l recuperăm”, a concluzionat el.

 

  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *