În Rusia continuă arestările în cazul atentatului de la sala Crocus din Moscova. Pe lângă cei patru principali suspecți arestați la câteva ore după atac, serviciile speciale au operat alte zeci de arestări. Kremlinul continuă să precizeze ca investighează posibilele legături ale Ucrainei și Statelor Unite cu atentatul soldat cu 140 de morți.
Moscova a anunțat că deține ”dovezi substanțiale” că atacatorii au avut legături financiare cu Ucraina, prin transferuri de criptomonede. Președintele Putin este de acord cu Statele Unite și Ucraina atunci când spune că în spatele atacului au stat ”extremiști islamiști”, însă precizează că este probabil ca aceștia să fi avut legături cu entități statale.
”Fac orice pentru bani și nu sunt călăuziți de considerații religioase sau politice, doar de cele financiare”, a spus Putin despre teroriști. ”Orice informație poate fi vândută și cumpărată” pe o asemenea piață, a mai spus președintele Rusiei. ”Categoric îi vom prinde”, a mai spus el, făcând aluzie la comanditarii atacului.
Statele Unite au respins categoric orice implicare în atac, precum și orice implicare a Ucrainei, și insistă că au avertizat autoritățile ruse despre planificarea unui atentat. Însă, pe 2 aprilie, șeful spionajului rus (SVR), Serghei Narîșkin, a declarat că informațiile oferite de SUA înaintea atacului de la Moscova au fost mult prea generale pentru a putea fi utilizate. ”Într-adevăr, Serviciul Federal de Securitate (FSB) a primit informații din partea serviciilor americane despre ceea ce ar fi fost posibil. Însă colegii ruși au spus că informația este prea generală și nu le permite să îi identifice pe cei care au participat la aceasta crimă îngrozitoare”, a spus Narîșkin, pentru Interfax. O declarație similară a făcut și directorul FSB, Alexander Bortnikov. Acesta din urma a sugerat, la scurt timp după atac, că există posibilitatea ca în spatele atentatului să fie Ucraina, Statele Unite și Marea Britanie.
Marți, 2 aprilie, Vladimir Putin a reîntărit teza ”teroriștilor mercenari”, cu totul diferiți de cei care au comis atentatele din țările occidentale, începând cu 11 septembrie 2001, care au fost teroriști în general sinucigași, care nu fug de la locul atacului și nu caută obținerea unor câștiguri materiale. ”Sunt o armă care este folosită împotriva Rusiei”, a spus Putin, adăugând că acești teroriști se vor dovedi în cele din urma ”o armă cu două tăișuri”, care se va întoarce împotriva celor care o folosesc.
Directorul Institutului de Studii Mediteraneene de la Universitatea Internațională Zheijang din China, Ma Xiaolin, trece în revistă ultimele atentate comise de islamiștii radicali și observă o tendință inedită, ajungând la concluzii care confirmă cel puțin parțial afirmațiile președintelui Rusiei.
Pe 26 martie, la patru zile după atentatul de la Moscova, în Pakistan a avut loc un atac împotriva angajaților chinezi ai șantierului unei hidrocentrale. Au murit cinci cetățeni chinezi. În urmă cu trei ani, un atac similar a dus la moartea a 13 chinezi, angajați pe același șantier. În ianuarie anul acesta, Iranul a fost lovit de o serie de atentate cu bombă revendicate de franciza afgană a organizației Stat Islamic – ISIS Khorasan. Este aceeași organizație care a revendicat atacul de la Moscova. În interval de trei luni, Iranul, Rusia și China au fost lovite de atentate teroriste, observă profesorul Ma Xiaolin.
Singura inconsistență a analizei sale este că atentatele împotriva chinezilor din Pakistan nu au fost revendicate de ISIS și filialele sale. Au fost atacuri rămase nerevendicate, puse pe seama mișcărilor separatiste din Pakinstan, în special cele din regiunea Balochistan. La fel ca și atacurile împotriva angajaților și oamenilor de afaceri chinezi din Africa, acestea sunt aparent motivate de ”invazia” chineză facilitată de proiectele finanțate prin programul ”Noului Drum al Mătăsii”, proiecte care angajează aproape exclusiv cetățeni chinezi, ale căror beneficii nu se simt în țara respectivă, aspect la care se adaugă constituirea unor comunități chineze închise, care ajung să aibă propriile forțe de politie, un fel de stat în stat.
Însă de aici și până la a face diferența între un ”terorism rău”, îndreptat împotriva statelor vestice sau a intereselor și afacerilor lor în Asia sau Africa (care ar ajuta cu mărinimie la dezvoltare acestor națiuni), și un „terorism bun”, îndreptat împotriva intereselor Chinei (care nu ar face decât să spolieze aceste țări) este o cale care este imposibil de parcurs în mod rațional. Dincolo de posibila implicare a Rusiei, loviturile de stat din Mali, Burkina Faso sau Niger se datorează modului în care Franța, fosta metropolă, a continuat să spolieze acest țări prin regimurile dictatoriale protejate și prin menținerea francului vest-african. Organizația teroristă Boko Haram din Nigeria înseamnă ”Învățătura occidentală e un sacrilegiu” și din ea s-a desprins o ramură Africană a Statului Islamic.
Revenind la analiza lui Ma Xiaolin, acesta observă următorul fenomen: ”Avem de a face cu o nouă tendință de a transforma foștii inamici în prieteni și de a provoca dezastre tot mai la est, în timp ce organizațiile teroriste transmit niște declarații de intenție foștilor dușmani occidentali. După desființarea Statului Islamic ca entitate teritorială în Levant, au apărut semnale că țintele răzbunarii ISIS se mută spre țările estice, nemaiconsiderând că SUA si Europa sunt principalii dușmani și deviind complet de la scopul inițial de a pune capăt dominației globale a SUA se de a elibera Palestina”, scrie Ma Xiaolin. Mai mult, atacurile asupra Rusiei și Iranului au avut loc chiar în timpul războiului Israelului în Gaza, susținut de Statele Unite, și în condițiile în care islamiștii conideră că Israelul ”îi ucide pe palestinieni folosind cuțite americane”.
De unde această paradoxală schimbare de strategie a ISIS? ”Ei folosesc conflictele geopolitice complexe pentru a-și reajusta politicile și direcțiile de acțiune, căutând să supraviețuiască aliindu-se cu foștii inamici”, consideră profesorul chinez. În sprijinul acestei afirmații vin evenimente din ultimii peste zece ani de pe frontul sirian al „războiului împotriva terorismului”: reverențele făcute de guvernele și presa din Occident (inclusiv, și foarte important, din Turcia, stat NATO) în fața ”Armatei Siriene Libere”, a ”Armatei Naționale Siriene”, ba chiar a Frontului Al-Nusra (ca și cum renunțarea la numele Al Qaida din Siria ar fi schimbat și năravurile) au însemnat cauționarea a dezvoltării unor grupuri teroriste și a nașterii Statului Islamic, despre care spionajul militar american l-a avertizat de la bun început pe președintele Barack Obama. Veniturile Statului Islamic la momentul proclamării ”califatului” și ulterior au provenit din contrabandă cu artefacte și petrol care nu se putea face decât prin statele vecine. Să fi închis ochii Israelul, Libanul, Iordania? Sau Turcia membră NATO, Irakul împânzit de trupe americane în misiune împotriva ISIS din 2014 și până în 2021?
Pe acest fond, Ma Xiaolin vorbește despre declarațiile din 2017 ale Ministerului rus de Externe, care atrăgea atenția că armata SUA îi ascunde pe militanții Statului Islamic care se retrag de pe frontul din Siria și Irak, iar luptătorilor străini din Asia Centrală le era facilitată revenirea în fostele republici sovietice de origine. Atentatorii de a Moscova sunt tadjici.
”După schimbarea de regim din Afganistan, ISIS-Khorasan a transformat Iranul, Rusia și China în principalele ținte, aplicând tactica creșterii mizei pentru a putea supraviețui și încercând să mulțumească tabăra Europei și a SUA. ISIS este conștientă că SUA și NATO au suferit o înfrângere în Afganistan ș sunt reticente față de o posibilă creștere a influenței Iranului, Rusiei și Chinei asupra noului regim taliban din Afganistan. De aceea, ISIS își dorește să provoace regimul taliban și să manifeste ostilitate față de Rusia, Iran și China, acționând ca un agent din umbră al Washingtonului, folosind terorismul pentru împiedica dezvoltarea intereselor acestor state. Aflat într-o situație dificilă, ISIS arată o relativa bunăvoință față de SUA și Europa și ostilitate față de Rusia, Iran și China, sperând să beneficieze de pe urma confruntării dintre marile puteri. În septembrie 2022, la 22 de ani de la atentatul de la 1 septembrie, ISIS nu a vizat SUA, ci China, lucru despre care a scris publicația sa, ”Vocea Khorsanului”. După trei zile, ISIS-Khorasan a atacat Ambasada Rusiei în Afganistan, iar doi diplomați au fost uciși.
Apa nu are formă proprie și nici luptătorii nu au poziții constante. În anii 1980, bazându-se pe scopul comun de a se opune ocupației sovietice, Osama bin Laden s-a aliat cu SUA și a primit pregătire și finanțare din partea CIA. După retragerea sovietică și dezintegrarea URSS, au început contradicțiile dintre aceste grupări și SUA, devenind în cele din urma inamici. Acum, după schimbări geopolitice majore și restructurarea relațiilor amicus-inimicus, noua generație de teroriști care adopta „bin ladenismul” își extinde din nou interesele pentru a se intersecta cu cele ale SUA, formând o alianță militară de circumstanță, o alianță care nu este doar o fantezie fără fundament”.
Prin urmare, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate al Casei Albe, John Kirby, poate spune pe mai departe că ”Statul Islamic este singurul responsabil pentru atacul îngrozitor de la Moscova; de fapt SUA au încercat să ajute la împiedicarea acestui atac terorist, iar Kremlinul știa asta”. Însă Kirby și administrația SUA mai știu că informațiile oferite nu puteau fi folosite operativ și că noua strategie de supraviețuire a Statului Islamic nu mai este dăunătoare intereselor americane. ”Băieții răi” redevin ”băieții buni”, pioni importanți în războaiele și intervențiile SUA din Levant, care nu sunt despre ”democrație”, ci despre contracararea Iranului (mai nou, a Rusiei și Chinei). Iar, pe fondul ostilității dintre Rusia și Occident, simpla tăcere a Vestului după atacul de la Moscova poate fi considerată o încurajare de către gruparea Stat Islamic.
The post Reconvertirea jihadiștilor appeared first on Cotidianul RO.
