Mai multe recorduri climatice privind temperatura medie globală, temperatura apei din oceane și suprafața gheții din Antarctica au căzut deja în 2023, iar oamenii de știință spun că viteza și sincronizarea acestor fenomene sunt „fără precedent”, scrie BBC.
Valurile de căldură periculoase din Europa, care s-au tot succedat în ultimele săptămâni, ar putea bate noi recorduri, potrivit ONU.
Experții spun că trasarea unei legături imediate între aceste evenimente și schimbările climatice este dificilă, deoarece vremea – și oceanele – sunt foarte complexe.
Studiile sunt în curs de desfășurare, dar oamenii de știință se tem deja de unele dintre cele mai grave scenarii.
„Nu cunosc o perioadă similară în care toate componentele sistemului climatic să fi fost într-o zonă a anormalității sau a recordurilor”, a subliniat pentru BBC Thomas Smith, geograf de mediu la London School of Economics.
„Pământul se află acum într-un teritoriu neexplorat” din cauza încălzirii globale cauzate de arderea combustibililor fosili, precum și a căldurii provocate de primul El Niño din 2018, a spus și profesorul de științe climatice de la Imperial College London, doctorul Paulo Ceppi.
Cel puțin patru recorduri climatice au fost doborâte până acum în această vară, iar asta generează îngrijorare.
1. Cea mai călduroasă zi înregistrată vreodată
Planeta s-a confruntat în luna iulie a acestui an cu cea mai călduroasă zi înregistrată vreodată, depășind recordul de temperatură medie globală stabilit în 2016.
Temperatura medie globală a depășit pentru prima dată 17 grade Celsius, ajungând la 17,08 grade pe 6 iulie, potrivit serviciului UE de monitorizare a climei, Copernicus.
Cea mai caldă zi a planetei. Graficul arată temperatura medie a aerului înregistrată în perioada 1940-2023. Sursa: BBC
Emisiile continue provenite din arderea combustibililor fosili, precum petrolul, cărbunele și gazele naturale, se află la originea tendinței rapide de încălzire a planetei, spun oamenii de știință.
Este exact ceea ce se preconiza că se va întâmpla într-o lume încălzită de mai multe gaze cu efect de seră, a explicat specialista în climatologie Friederike Otto, de la Imperial College London. „Oamenii sunt 100% în spatele acestei tendințe ascendente”, a spus ea.
„Dacă mă surprinde ceva, este faptul că vedem că recordurile sunt depășite în iunie, deci mai devreme în an. În mod normal, El Niño nu are cu adevărat un impact global până la cinci sau șase luni de la începerea fazei”, a spus și doctorul Smith, de la London School of Economics.
El Niño este cea mai puternică fluctuație climatică naturală din lume. Aceasta aduce apă mai caldă la suprafață în Pacificul tropical, împingând aer mai cald în atmosferă. În mod normal, aceasta crește temperaturile globale ale aerului.
2. Cea mai caldă lună iunie înregistrată la nivel global
În luna iunie a acestui an, temperatura medie la nivel global a fost cu 1,47 grade Celsius mai mare decât cea a lunii iunie obișnuite din perioada preindustrială. Omenirea a început să emită gaze cu efect de seră în atmosferă odată cu Revoluția Industrială, în jurul anului 1800.
Creșterea temperaturii medii globale din luna iunie, prin comparație cu perioada preindustrială. Sursa: BBC
Întrebat dacă temperaturile din vara anului 2023 corespund cu cele pe care le-a prognozat în urmă cu un deceniu, doctorul Smith a spus că modelele climatice sunt bune la estimarea tendințelor pe termen lung, dar mai puțin eficiente în prognozarea situației din următorii 10 ani.
„Modelele din anii ’90 ne-au plasat relativ acolo unde ne aflăm astăzi. Dar să avem o idee despre cum vor arăta exact următorii 10 ani ar fi foarte dificil”, a spus el.
În orice caz, planeta „nu se va răci”, a adăugat el.
Valuri de căldură marină extremă
Temperatura medie globală a oceanelor a doborât deja anul acesta recordurile pentru lunile mai, iunie și iulie. Ea se apropie de cea mai ridicată temperatură de la suprafața mării înregistrată vreodată, cea din 2016.
Căldura extremă din Oceanul Atlantic de Nord este cea care îi alarmează în mod deosebit pe oamenii de știință.
„Nu am mai avut niciodată un val de căldură marină în această parte a Atlanticului. Nu mă așteptam la așa ceva”, a spus pentru BBC Daniela Schmidt, profesoară de Științe ale Pământului la Universitatea din Bristol.
În luna iunie, temperaturile din largul coastei de vest a Irlandei au fost cu 4 grade Celsius și 5 grade Celsius peste medie, un fenomen clasificat de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică drept un val de căldură de categoria 5, sau „dincolo de extrem”.
Temperatura medie a oceanelor dintre 60 de grade latitudine nordică și 60 de grade altitudine sudică, în perioada 1979-2023. Sursa: BBC
Și în acest caz, oamenii de știință au avertizat că legătura cu schimbările climatice este greu de făcut, dar că analiza este în curs de desfășurare.
Ceea ce este clar este că lumea s-a încălzit, iar oceanele au absorbit cea mai mare parte din această căldură din atmosferă, a explicat Schmidt. „Modelele noastre au în ele variabilitatea naturală și încă mai apar lucruri pe care nu le-am prevăzut, sau cel puțin nu încă”, a adăugat ea.
Experta a subliniat impactul acestei călduri asupra ecosistemelor marine, care produc 50% din oxigenul din lume.
„Oamenii au tendința de a se gândi la moartea copacilor și a ierburilor atunci când vorbim despre valurile de căldură. Oceanul Atlantic este cu 5 grade Celsius mai cald decât ar trebui să fie – asta înseamnă că organismele au nevoie de cu 50% mai multă hrană doar pentru a funcționa în mod normal”, a spus ea.
Gheața marină din Antarctica, la un nivel scăzut record
Suprafața acoperită de gheață marină în Antarctica a atins un nivel minim record pentru luna iulie. Comparativ cu media din perioada 1981-2010, suprafața acoperită de gheață marină a pierdut o bucată de aproximativ zece ori mai mare decât cea a Regatului Unit.
Oamenii de știință au tras un semnal de alarmă, încercând în același timp să descopere legătura exactă cu schimbările climatice.
Suprafața zilnică de gheață marină, în milioane de kilometri pătrați, în perioada 1979-2023. Sursa: BBC
O lume în curs de încălzire ar putea reduce nivelul gheții marine din Antarctica, dar reducerea dramatică actuală ar putea fi cauzată și de condițiile meteorologice locale sau de curenții oceanici, a explicat Caroline Holmes de la British Antarctic Survey.
Ea a subliniat că recordul a fost pur și simplu pulverizat.
„Acest lucru nu seamănă cu nimic din ceea ce am mai văzut până acum în luna iulie. (Suprafața acoperită de gheață) este cu 10% mai mică decât minimul anterior, ceea ce este enorm”, a spus ea.
Experta a subliniat că acesta est un alt semn „că nu înțelegem cu adevărat ritmul schimbărilor”.
Oamenii de știință au avertizat că încălzirea globală va afecta la un moment dat gheața din Antarctica, dar până în 2015, aceasă regiune a fost în contradicție cu tendința globală pentru alte oceane, spune dotorița Holmes.
„Cred că acest lucru ne-a luat prin surprindere în ceea ce privește viteza cu care s-a întâmplat. Cu siguranță nu este cel mai bun scenariu la care ne gândeam – este mai aproape de cel mai rău caz”, a observat ea.
Acum este destul de sigur că ne putem aștepta ca tot mai multe dintre aceste recorduri să fie doborâte pe măsură ce trece anul și intrăm în 2024, spun oamenii de știință.
Dar ar fi greșit să spunem că ceea ce se întâmplă este un „colaps climatic” sau o „încălzire galopantă”, a avertizat Friederike Otto.
Ne aflăm într-o nouă eră, dar „încă mai avem timp să asigurăm un viitor în care mulți să poată trăi”, a explicat ea.
