Regiunea Atenei, amenințată de „un colaps ecologic”, avertizează un expert grec, pe fondul incendiilor și al valului extrem de căldură

Schimbările climatice favorizează incendiile de vegetație, care, dincolo de efectele sociale și economice directe, cresc riscul deșertificării, al eroziunii și accelerează suplimentar creșterea temperaturii – un cerc vicios, a cărui viteză este în continuă creștere, a spus un profesor de la Universitatea din Atena, citat de publicația elenă Kathimerini.

Un expert în gestionarea dezastrelor și-a exprimat îngrijorarea că incendiile de vegetație și valurile de căldură succesive vor declanșa „colapsul ecologic” al regiunii Attica, unde se află capitala Greciei, Atena.

Avertismentul, lansat de Efthymios Lekkas, profesor de geologie și de gestionare a dezastrelor la Universitatea din Atena, a venit pe fondul incendiilor de vegetație cu care se confruntă din nou regiunea, incendii care mistuie păduri, tufișuri, pășuni, case și ferme.

„Următorul val de căldură va declanșa noi incendii de vegetație și mă tem foarte mult că combinația dintre noile incendii și cele care au continuat în ultimele zile va duce la colapsul ecologic al regiunii Attica”, a declarat miercuri dimineață Lekkas la Skai TV, citat de Kathimerini.

„Ne aflăm într-un cerc care se învârte cu o viteză din ce în ce mai mare, iar evenimentele se succed cu o viteză extraordinară. Focul nu se manifestă pe o suprafață mare, dar în puncte focale”, a spus expertul.

El a explicat și argumentele care stau la baza avertismentului.

„Recent, la Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena, s-a calculat că o creștere de 0,5 grade (a temperaturii medii) în zonele sensibile, cum ar fi zona mediteraneană, crește durata temperaturilor ridicate cu 30 de zile și a zilelor de caniculă cu cinci zile”, a spus profesorul.

„Un incendiu de pădure crește de șapte ori riscul de inundații, de patru ori riscul de eroziune a solului și de trei ori riscul de alunecări de teren, toate acestea contribuind la avansarea deșertificării și, desigur, la o accelerare suplimentară a creșterii temperaturii. Este un cerc vicios, a cărui viteză este în continuă creștere”, a adăugat el.

Este evident, a mai spus pofesorul, că consecințele sociale și economice ale incendiilor recente din Grecia sunt semnificative.

„Dar ceea ce este dificil de evaluat este impactul la nivel de mediu, un impact care își poate lăsa amprenta pentru totdeauna, contribuind astfel la auto-reacția unui proces de accelerare care constituie criza climatică pe care o trăim în mod clar, nu numai aici, în țara noastră, ci și la nivel global”, a concluzionat el.

Un oraș de 23.000 de locuitori, în calea flăcărilor

Incendiile au izbucnit luni, pe fondul valului de căldură care a lovit Grecia, și au intrat acum în a treia zi, în ciuda eforturilor făcute de autorități.

Sute de pompieri se luptă cu flăcările în special la Dervenochoria, la vest de Atena, cel mai dificil focar, din cauza vegetației forestiere dense și a caracterului inaccesibil al zonei, scrie Kathimerini.

Incendiul, care a izbucnit la aproximativ 30 de kilometri nord de Atena, s-a extins rapid, fiind alimentat de vânturi neregulate, și a ajuns marți la Mandra, incendiind case și forțând oamenii să fugă.

Potrivit atorităților locale, incendiul a ajuns la periferia orașului Megara, o localitate cu 23.000 de locitori, scrie publicația elenă To Vima.

„Dacă avioanele care aruncă apă nu vin acum, focul va lovi Megara”, a declarat viceprimarul orașului însărcinat cu protecția civilă, Konstantinos Fylaktos, pentru Skai TV.

Pompierii greci luptau de asemenea cu flăcările în sudul regiunii Attica și în insula Rodos.

„Vom ajunge ca în Dubai”

Ce se poate face? „Avem nevoie de ajutor”, a spus Lekkas, adăugând că echipajele însărcinate cu stingerea incendiilor nu sunt suficiente pentru a împiedica focul, care este alimentat de vânturi puternice.

„Dacă această devastare continuă, întregul sistem de mediu se va prăbuși”, a adăugat Lekkas, precizând că această combinație persistentă de căldură extremă și incendii împiedică, de asemenea, regenerarea pădurilor.

„Dacă nu ne putem salva ultimele resurse (naturale), vom experimenta în cele din urmă deșertificarea și vom ajunge într-o situație precum cea din Dubai”, a mai spus expertul.

„Vom ajunge ca în Dubai, unde, da, există o dezvoltare uriașă, dar dacă cineva oprește energia electrică, în momentul următor vor fi sute de victime. Natura nu va fi capabilă să susțină un standard minim de viață”, a precizat el.

Tragedia din 2018

Attica se confruntă în mod frecvent cu incendii de vegetație, anul 2008 fiind în mod special unul rămas în memoria grecilor.

În luna iulie a acelui an, incendiile izbucnite în zonă au ucis mai mult de 100 de persoane, în special în localitatea Mati, aflată pe coasta de est, la aproximativ 30 de kilometri de Atena.

Pădurile mediteraneene, și în special pădurile de pin din zonă, sunt predispuse la incendii de pădure – de fapt, acesta este principalul mijloc de întinerire a acestora. Fenomenele repetate din ultimii ani au depășit însă limitele normalității, au atras atenția organizațiile de mediu.

Oficialii și observatorii greci au enunțat mai multe cauze pentru tragedia din 2018, inclusiv efectele schimbărilor climatice.

Condițiile meteorologice extreme, în special o combinație de căldură și vânturi locale puternice, sunt din ce în ce mai frecvente – și tocmai aceste condiții meteorologice au afectat zona Attica, cu rafale de vânt care au atins 120 km/oră.

Ministrul apărării din acel moment, Panos Kammenos, a declarat și el că construcțiile ilegale au agravat situația.

Organizațiile pentru protecția mdiului au spus că în zonă există o presiune constantă din partea dezvoltatorilor împotriva protecției oficiale a zonelor forestiere, astfel încât acestea să poată fi exploatate sau folosite pentru proiecte turistice la scară largă.

Un raport din 2019 a evidențiat însă în mod special numeroasele greșeli ale autorităților. Gestionarea defectuoasă a poliției și a serviciilor de pompieri și lipsa de coordonare între agențiile de salvare au provocat „haos și o prăbușire a sistemului, greșeli și omisiuni criminale”, a spus raportul.

Unii critici au observat de asemenea că austeritatea impusă Greciei după criza financiară a redus capacitatea serviciilor de pompieri din întreaga țară.