În anumite locuri, în anumite momente, supaviețuirea este ceva de care un copil de doar 11 trebuie să fie mândru – mai ales dacă în fiecare zi trebuie să găsească mâncare suficientă pentru a reuși să-și salveze familia de la moarte prin foame.
Zilnic, zeci de mii de copii încearcă să facă rost de ceva de mâncare pentru familiile lor
În fiecare dimineață, Mohammed Zo’rab, în vârstă de 11 ani, iese în misiune în orașul Rafah din sudul Gazei. El ia un castron mare de plastic și se îndreaptă către școli care au devenit centre pentru refugiați și către tabere improvizate de pe marginea drumului, unde oamenii suferă de foame la fel ca propria lui familie, dar ar putea găsi totuși ceva pentru a-și potoli foamea.
Mohammed merge, de asemenea, prin spitale, acolo unde răniții ajung la orice oră și unde ar putea exista o oală cu ceva mâncare.
„Când mă întorc la familia mea cu această mâncare, ei devin fericiți și mâncăm cu toții împreună”, spune el. „Uneori mă întorc acasă cu mâna goală și mă simt trist.”
Mohammed este cel mai mare dintre cei patru copii și locuiește cu mama, tatăl și frații săi într-un adăpost extrem de fragil din plastic și prelată.
Tatăl său, Khaled, se plimbă prin Rafah în căutarea unor locuri de muncă ciudate pentru a strânge cinci șekeli (aproximativ 1,38 dolari) pentru a cumpăra scutece pentru fiica lor de două luni, Howaida.
Mohammed este unul dintre miile de copii care au devenit principalii furnizori de alimente pentru familiile lor. „Când coada este aglomerată și sunt aproape 100 de oameni în fața mea, mă strec între oameni”, spune el, mândru.
Întors acasă, îi înmânează mamei sale, Samar, castronul cu fasole, care împarte mâncarea celorlalți copii. Este slabă și abia se mănâncă.
„Am cancer în oase”, dezvăluie ea. „Am 31 de ani, dar când mă vezi crezi că am 60. Nu pot merge. Dacă merg pe jos, obosesc foarte tare. Mă doare tot corpul și am nevoie de tratament și alimentație”.
În Rafah sunt înghesuiți de cinci ori mai mulți oameni decât în mod normal
La fel ca mulți alții, Samar și familia ei au venit la Rafah din casa lor mai la nord, în Khan Younis, deoarece Forțele de Apărare Israelului (IDF) le-au spus că va fi în siguranță. Asta a fost acum trei luni.
De atunci, războiul s-a apropiat din ce în ce mai mult de Rafah. Peste 70 de persoane au fost ucise în urmă cu mai puțin de două săptămâni, când Israelul a lansat un raid pentru a salva doi ostatici ținuți de Hamas.
Fiecare zi oferă surprize nemiloase într-un loc în care 1,5 milioane de oameni – de cinci ori mai mulți decât populația normală – sunt înghesuiți lângă granița cu Egiptul.
Cu 85% din populația din Gaza acum strămutată, cantitatea de ajutor care intră în enclavă nu se apropie de ceea ce este necesar.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU), sunt necesare cinci sute de camioane de ajutor pe zi. Media zilnică a fost de nouăzeci.
Situația din nordul Gazei este deosebit de gravă
Israelul spune că ONU nu reușește să distribuie ajutoare în nord și că proviziile de ajutor așteaptă să fie colectate de pe partea Gazei a graniței.
Organizația a suspendat circulația ajutorului alimentar în nordul Gazei, deoarece spune că nu există protecție pentru șoferii de camion, care s-au confruntat cu atacuri de bande criminale și jafui ale oamenilor disperați.
Nu există susținere pentru intensificarea efortului de ajutor pentru civilii din Gaza. Într-un sondaj recent, 68% dintre respondenții evrei au declarat că se opun transferului de ajutor umanitar în Gaza, în timp ce Hamas încă deținea ostatici israelieni.
În schimb, israelienii arabi intervievați au fost 85% în favoarea ajutorului.
