Din ianuarie anul trecut a început consolidarea întregii clădiri a Palatului Universității, refacerea acoperișului și înlocuirea elementelor din lemn, restaurarea fațadelor, restaurarea decorațiunilor istorice, eliminarea umezelii și a infiltrațiilor, instalarea unui sistem de iluminat arhitectural modern și punerea în valoare a vestigiilor arheologice descoperite în curtea Universității.
Într-un trafic de coșmar care dă peste cap circulația din centrul Bucureștiului, la Piața Universității e un adevărat du-te-vino. Sute de muncitori echipați corespunzător cu veste și căști de protecție sunt în plină de zi pe șantier.
Palatului Universității din București
În urmă cu doi ani s-a semnat contractul de proiectare și execuție pentru lucrările de consolidare și restaurare a Palatului Universității din București. Iar din ianuarie anul trecut, muncitorii și-au ocupat posturile și-au început lucrul pentru a transforma o bijuterie arhitecturală.
Avem aproape 130-150 de muncitori în fiecare zi pe șantier. Oameni specializați în construcții civile, instalații electrice, curent slab, ventilații. Complexitatea lucrărilor este extrem de mare, iar noi trebuie să fim atenție la toate detaliile.
Claudiu Matei, inginer constructor-șef al șantierului:
Clădirea situată în centrul Bucureștiului, unul dintre monumentele emblematice ale orașului, a intrat în lucrări de consolidare și restaurare din 2023. Iar de muncit se trage la foc continuu pentru că lucrarea este una complexă, fiind de pus la punct o mulțime de lucruri.
Sute de muncitori lucrează la foc continuu pe șantier
„S-au folosit deja 60 de tone de fier”
„Până în prezent au fost utilizate în cadrul procesului de consolidare a clădirii peste 60 de tone de fier și aproximativ 250 de metri cubi de beton. Aceste materiale sunt esențiale pentru întărirea structurii și asigurarea rezistenței necesare în timp. Totodată, a fost pregătită zona de cărămidă pentru intervenția ulterioară, iar noi diafragme din beton au fost instalate pentru a consolida și mai mult structura clădirii”, spun reprezentanții companiei.
În procesul de consolidare s-au folosit peste 60 de tone de fier
De la restaurarea învelitorii și a șarpantei, a fațadelor, inclusiv a tâmplăriei exterioare, plus modificări funcționale și restaurarea finisajelor interioare, de reabilitare a instalațiilor, plus instalarea unui sistem de iluminat arhitectural, toate acestea trebuie făcute aici în următorii patru ani.
Și acoperișul va fi restaurat
Cum vor fi conservate descoperirile arheologice
Dar și lucrările speciale de conservare și punere în valoare a vestigiilor arheologice din curtea interioară, prin amenajarea unui spațiu muzeal. Lucruri care s-au descoperit acum pe șantierul de la Universitate, în plin proces de consolidare și reabilitare.
„În curtea interioară s-au făcut descoperiri arheologice care vor fi puse în valoare la finalul proiectului. Vestigii arheologice descoperite de către colegii noștri de la Muzeul Municipiului București”, spune Claudiu Matei. Ce se va întâmpla cu acestea în următorii ani?
Detaliile vin din interior. „Au fost reastupate acum cu o protecție, urmând să fie puse în valoare la finalizarea consolidării și restaurări întregului complex. Alte surprize nu am avut, pentru că știam de așezămintele Academiei Domnești care se află în interiorul Mănăstirii Sfântul Sava”, explică constructorul-șef al șantierului.
În curtea interioară s-au făcut descoperiri arheologice
Vom avea tâmplărie din lemn de stejar stratificat
„Lucrările vor continua cu înlocuirea ferestrelor, care sunt realizate din elemente de lemn de stejar stratificat, menținându-se astfel aspectul inițial al clădirii. În ceea ce privește acoperișul și învelitoarea, acestea sunt în curs de înlocuire cu elemente noi, care vor asigura o protecție durabilă împotriva factorilor externi. Calitatea și durabilitatea acestor elemente sunt prioritare pentru a asigura integritatea clădirii pe termen lung”, mai spune constructorul.
Ferestrele vor fi înlocuite
De tot acest proces se ocupă reprezentanții companiei Erbașu, inginerii fiind prezenți nonstop pe șantierul de la Piața Universității, investiția ridicându-se la aproximativ 65 de milioane de euro și aproape cinci ani și jumătate pentru finalizarea ei în totalitate.
Proiectul de modernizare este realizat prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții, instituție aflată sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.
„Elemente de 150 de ani, care fac diferența”
„Lucrările care se execută sunt în primul rând de consolidare structurală”, este mesajul pe care ni-l transmite Claudiu Matei. Adică, „la partea de fundație, subsol, inclusiv parter, etajele unu și doi. Învelitoarea se schimbă cu tablă din titan-zinc. La fel și toate elementele deteriorate din lemn ale șarpantei”.
Iar tot ce înseamnă tâmplărie exterioară se schimba cu tâmplărie din lemn de stejar stratificat, care va respecta forma inițială a ferestrelor. Mai mult, „pe fațadele Universității se va monta un iluminat arhitectural, un iluminat inteligent”.
„Proiectul este foarte complex, fiind un monument istoric de importanță națională. Gradul de complexitate este foarte ridicat. În general la astfel de clădiri sunt foarte multe detalii de care trebuie ținut cont, pentru că trebuie reproduse la fel cum au fost gândite anumite lucruri acum 100-150 de ani, detalii care fac diferența”, mai transmite ghidul nostru de astăzi, inginerul șantierului.
Se va respecta forma inițială a ferestrelor
Peste zece facultăți în Universitatea București
Peste zece mii de studenți învățau în această clădire, care găzduieşte mai multe dintre facultăţile Universităţii din Bucureşti.
Cea de Geografie, Geologie și Geofizică, Matematică și Informatică, Litere, Limbi și Literaturi Străine, Chimie, Administrație și Afaceri, Istorie, precum şi laboratoarele specifice facultăţilor și bibliotecile acestora.
Mai mult, în Palatul Universității se află și Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere, sedii ale mai multor Asociații studențești și Asociația Alumni a Universității din București.
„Clădirea Palatului Universității este cea mai mare și cea mai încărcată de istorie clădire din patrimoniul Universității din București. Cu o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați, Palatul Universității din București este cea mai mare clădire de educație din România”, spunea Marian Preda, rectorul Universității din București la semnarea contractului de consolidare și modernizare.
Când se vor întoarce studenții într-o clărire consolidată ca la carte? Odată cu startul sesiunii 2028-2029.
În Palatului Universității învățau peste zece mii de studenți
Detalii istorice despre Palatul Universității din București
Conform site-ului oficial al instituției, Palatul Universităţii este construit după planurile arhitectului oraşului și, totodată, decan al Facultăţii de Ştiinţe, Alexandru Orăscu.
Palatul Universităţii, 1906
Lucrările de construcție au început pe 10 octombrie 1857, iar clădirea a fost finalizată și inaugurată oficial la 14 decembrie 1869. Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912 şi 1926.
Palatul Universităţii, 1959
Clădirea Universităţii din Bucureşti, înaltă de șase etaje, a fost construită în stil neoclasic, pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava (sec. XVI).
În incinta bisericii acesteia, a funcţionat Academia Domnească de la Sf. Sava, prima şcoală superioară din Ţara Românească.
La data înfiinţării, Universitatea reunea, într-un singur corp, Facultăţile de Drept, Ştiinţe şi Litere şi Filosofie. Dar și Senatul Universităţii, Academia Română, Biblioteca Centrală, Şcoala de Arte Frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichităţi şi de Istorie Naturală.
Odată cu creşterea numărului de studenţi, spaţiul a devenit insuficient pentru a putea adăposti toate instituţiile, motiv pentru care palatul revine la menirea iniţială, sediul facultăţilor universităţii.
În timpul bombardamentelor aeriene din 1944, corpul central, dar și mai multe fațade decorate de sculptorul Alexandru Storck au fost distruse.
Ulterior, Universitatea şi-a recăpătat integritatea ştirbită în anii războiului, corpul său central fiind reconstruit în stil asemănător restului clădirii.
