India si China au fiecare o populație de circa 1,5 miliarde de locuitori și sunt în creștere economică. ”Nu le poți spune că trebuie să treacă la zero net emisii de carbon, că nu au dreptul de a se dezvolta, să-și construiască și ei zgârie-nori și să aibă un standard mai bun de viață, nu poți opri asta”, spunea, în 2021, ministrul Indian al Energiei, pentru care ambițiile Vestului privind reducerea drastică a emisiilor de carbon la nivel mondial erau „vise”. Dacă trei miliarde de locuitori își doresc standarde mai bune de trai și dacă religia politică a ecologismului spune că trebuie făcut totul pentru ținerea sub control a emisiilor de carbon, atunci Vestul mult mai puțin populat are două variante: ori reducerea propriilor standarde de trai pentru ca emisiile de carbon să nu crească și mai mult, ori războiul. Ultimul scenariu poate fi evitat prin de inginerie socială și restrângerea unor drepturi și libertăți. Cel puțin asta sugerează un raport al Consiliului de Etică din Germania.
Guvernul ar putea fi obligat să limiteze drepturile cetățenilor, pentru a se opune ”consecințelor devastatoare” ale încălzirii climei, arată o opinie emisă de Consiliul German de Etică, la jumătatea lumii martie.
Consiliul de Etică este o organizație independentă, formata din 26 de membri din domeniile științific, medical, teologic, filosofic, social, economic și juridic, iar sarcina sa este de a oferi consiliere pentru schimbările sociale, în special în domeniul științific și al implicațiilor sale asupra oamenilor. Consiliul de Etică oferă recomandări pentru inițiativele legislative și pregătește rapoarte în numele Bundestagului și al Guvernului Federal.
Raportul amintit se intitulează ”Justiția climatică” și propune măsuri care să asigure că efectele schimbărilor climatice nu vor apăsa în mod nejustificat pe umerii celor mai nevoiași. Consiliul de Etică arată că asta se poate face în primul rând în mod voluntar, ”renunțând la anumite vacanțe, la anumite obiceiuri de consum sau la modele de mobilitate”. Însă raportul merge mai departe. ”Din punct de vedere moral, se poate solicita o contribuție la măsurile împotriva schimbărilor climatice. Dacă libertățile unora au efecte injuste asupra libertății și bunăstării celorlalți sau ale viitoarelor generații, de exemplu prin consumul cu efecte nocive asupra climei, atunci autoritățile pot interveni pentru restrângerea acestor libertăți”.
Cu alte cuvinte, dacă nu poți fi determinat prin expunerea publică să te comporți în modul pe care elitele îl consideră moral, atunci guvernul te poate forța să faci asta, scrie The European Conservative, amintind în acest context de mișcarea împotriva călătoriei cu avionul care a apărut în Suedia în 2018, promovată și de familie Gretei Thunberg. Este vorba despre promovarea pe rețelele sociale a deplasării cu trenul și admonestarea celor care preferă pe mai departe avionul.
Raportul amintit se opune restrângerii ”libertăților și proceselor democratice” pentru a atinge anumite obiective de mediu și arată că guvernul trebuie să ”asigure condițiile” care să-i ”sprijine” pe cetățeni să facă alegerile bune pentru mediu. Acest „sprijin”, spune raportul, ar putea include noi limite de viteză pe drumurile publice, eliminarea mai rapidă a motoarelor termice, taxe mai mari pentru emisiile de dioxid de carbon. Mai mult, sugerează și o limită de emisii de carbon pentru fiecare cetățean în parte și ”interzicerea produselor și serviciilor care dăunează climei”, adică o serie de legi despre cine poate cumpăra și ce poate cumpăra.
Raportul aduce în discuție plăți compensatorii pentru fostele colonii, și Sudul Global în general, într-un moment în care Germania are cea mai mică rată a creșterii economice, prețuri mari ale energiei, când se pregătește un exod al companiilor către America, iar Bruxellesul vorbește despre trecerea la economie de război, cu investiții tot mai mari în apărare.
Schimbările climatice sunt definite ca un proces determinat de motoarele termice, de despăduriri, dar trebuie luată în calcul și „lunga istorie a colonialismului și industrializării”, precum și neocolonialismul. ”Trebuie făcută o distincție între creșterea înregistrată în țările din Sudul Global care vor să recupereze decalajele dezvoltare și creșterea consumului și folosirea resurselor în țările industrializate, și trebuie avute în vedere plățile compensatorii care ar trebui negociate”.
The post Restrângerea drepturilor pentru a salva clima? appeared first on Cotidianul RO.
