Apelul formulat de miliardarul rus Roman Abramovici faţă de sancţiunile impuse împotriva lui de către blocul comunitar în urma invadării Ucrainei de către forţele ruse a fost respins miercuri, 20 decembrie, de Curtea Generală a Uniunii Europene, informează Agerpres preluând agențiile DPA și Reuters.
După ce preşedintele Vladimir Putin le-a ordonat trupelor ruse să intre în Ucraina în februarie 2022, Uniunea Europeană a sancţionat oficialităţi ruse şi o serie de oameni de afaceri ruşi, precum Roman Abramovici.
Acesta a contestat în justiţie decizia Consiliului UE.
Instanţa UE, ce a respins şi cererea de despăgubiri morale în valoare de 1 milion de euro formulată de Roman Abramovici, a evidenţiat rolul lui în compania siderurgică rusă Evraz şi faptul că oţelul asigură o sursă majoră de venituri pentru guvernul Federaţiei Ruse.
„Curtea Generală respinge acţiunea formulată de dl. Abramovici, menţinând astfel măsurile restrictive luate împotriva sa”, scrie în decizia instanţei.
Curtea a stabilit că sancțiunile impuse de UE nu au reprezentat o „încălcare nejustificată și disproporționată a drepturilor sale fundamentale”.
În martie 2022, Abramovici a fost inclus pe lista sancțiunilor pentru că ar fi beneficiat de legăturile sale strânse cu președintele rus Vladimir Putin și ar fi contribuit la fondul de război al Kremlinului. Sancțiunile împotriva lui Abramovici au făcut parte din măsuri mai ample „menite să sporească presiunea asupra Rusiei și costul acțiunilor acesteia din urmă de subminare a integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei”, a precizat instanța, potrivit Politico.
La scurt timp după ce i-au fost impuse sancțiuni, oligarhul rus a vândut clubul de fotbal Chelsea din prima ligă engleză pentru cel mai mare preț plătit vreodată pentru o echipă.
Roman Abramovici, care deţine şi cetăţenia israeliană, a devenit unul din cei mai puternici oameni de afaceri de după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991. Revista Forbes îi estimează averea la 9,2 miliarde dolari.
Decizia de miercuri poate fi contestată în apel la instanţa supremă a UE, Curtea de Justiţie (CJUE).
Foto: Profimedia Images
