Două aeronave ale Forţelor Aeriene Române, un C-130 Hercules şi un AN-26, au decolat, sâmbătă, 7 octombrie, de pe Baza 90 Transport Aerian „Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu”, cu destinaţia Erevan, Armenia, informează Ministerul Apărării Naţionale (MapN), conform Agerpres.
Aeronavele transportă prima tranşă din ajutoarele pe care România le trimite ca asistenţă internaţională cu titlu gratuit către această ţară, pentru sprijinirea populaţiei civile afectate de conflictul din regiunea Nagorno-Karabah.
Forţele Aeriene Române au planificat realizarea a şase curse pe această rută, în care vor fi transportate bunuri, constând în alimente neperisabile şi articole de cazarmament, cu o masă totală de aproximativ 9000 kg, asigurate din rezervele Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS), precizează MapN într-un comunicat.
Două aeronave ale Forțelor Aeriene Române au decolat de pe Baza 90 Transport Aerian cu destinația Armenia, pentru a transporta prima tranșă din ajutoarele pe care România le trimite ca asistență internațională cu titlu gratuit către această țară.https://t.co/FAiAIXj1lT📷arhivă pic.twitter.com/8U1sm2oTE5
— MApN (@MApNRomania) October 7, 2023
„Misiunile de transport se execută în baza Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene, la solicitarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, în baza Hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de urgenţă nr. 35 din 2023”, mai afirmă MapN.
Uniunea Europeană îşi va dubla sprijinul umanitar pentru Armenia până la 10,4 milioane de euro, a anunţat, joi, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Ce se întâmplă între Armenia și Azerbaidjan
Azerbaidjanul a anunțat marți, 19 septembrie, că a început o operațiune „antiteroristă” în regiunea Nagorno-Karabah – o enclavă recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar în care trăiesc aproximativ 120.000 de etnici armeni.
La sfârșitul lunii septembrie, armata Azerbaidjanului a înfrânt forțele armene într-un raid rapid, de doar 24 de ore, în regiune. Atunci, președintele republicii separatiste Nagorno-Karabah, Samvel Șahramanian, a semnat un decret conform căruia Republica Nagorno-Karabah (Arțah) va înceta să mai existe de la 1 ianuarie 2024.
Peste 100.000 din cei aproximativ 120.000 de armeni care trăiau în republica separatistă autoproclamată Nagorno-Karabah și-au părăsit casele și au ajuns în Armenia după victoria militară a Azerbaidjanului, a anunțat săptămîna trecută un purtător de cuvânt al premierului Nikol Paşinian.
Cei doi vecini, Azerbaidjan și Armenia, au intrat în război de două ori din cauza Nagorno-Karabah, prima dată la începutul anilor 1990, după căderea Uniunii Sovietice, și din nou în 2020.
