Uniunea Europeană a continuat să observe o scădere în producția de petrol în anul 2022, înregistrând un minim istoric de 16,3 milioane de tone, o reducere de 7,4% față de anul anterior.
Această tendință descendentă este evidentă din 2004, când producția atinsese un vârf de 41,8 milioane de tone. Prin urmare, producția din 2022 reprezintă o scădere de 61% față de acele niveluri record, potrivit datelor Eurostat.
Performanța României în acest peisaj
România se remarcă prin faptul că, în ciuda tendințelor globale, a reușit să se mențină pe locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește producția de petrol, cu 3 milioane de tone produse în 2022. Aceasta este depășită doar de Italia, cu 4,5 milioane de tone, și Danemarca, cu 3,2 milioane de tone. Deși și România a înregistrat o scădere de 6% în producție comparativ cu anul precedent, poziționarea sa rămâne remarcabilă în contextul reducerii generale a producției de petrol în UE.
Impactul scăderii producției și creșterea dependenței de importuri
Diminuarea producției de petrol în UE vine într-un moment în care prețurile la petrol au crescut semnificativ datorită conflictului geopolitic și invaziei rusești din Ucraina. Acest context a exacerbate dependența UE de importurile de petrol, care a ajuns la un maxim istoric de 97,7% în 2022, față de 91,6% în anul precedent. Importurile de țitei brut ale UE au crescut considerabil, totalizând 479,6 milioane de tone în 2022, cu principalii furnizori fiind Rusia, Norvegia, SUA, Irak și Kazahstan.
Producția de produse petroliere în UE
Paralel cu scăderea producției de țitei, rafinăriile din UE au înregistrat o creștere a producției de produse petroliere, ajungând la 544,3 milioane de tone echivalent petrol în 2022, o creștere de 4,5% față de anul anterior. Germania conduce în acest segment, urmată de Italia și Spania. România, deși nu se află în topul celor mai mari producători de produse petroliere, rămâne un jucător important în industrie.
România se distinge ca o forță surprinzătoare în peisajul producției de petrol din Europa, oferind un exemplu de reziliență într-un sector altfel marcat de scăderi continue. Menținerea acestei poziții și adaptarea la schimbările de pe piața globală vor fi esențiale pentru viitorul sectorului energetic din România și al UE în general.
