Cel mai recent raport al Consiliului Economic şi Social arată că în România costurile economice ale tulburărilor mintale netratate sunt estimate la aproximativ 11 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă 3,47% din PIB, iar un paragraf este dedicat subraportării problemelor de sănătate mintală.
Documentul precizează că, deşi multe dintre tulburările de acest tip arată primele semne din copilărie, la nivel naţional specialiştii nu au propus nicio măsură pentru depistarea copiilor cu astfel de probleme.
„Costurile economice ale tulburărilor mintale netratate în România sunt substanţiale, fiind estimate, pentru 2022, la aproximativ 11 miliarde de dolari, reprezentând 3,47% din PIB. În România, ca şi în restul Europei, tulburările mintale au un impact financiar major. De exemplu, tulburările de anxietate, pentru că sunt cele mai comune tulburări mintale din ţară, sunt responsabile de un cost substanţial al tratamentului acestora, care, conform unor studii, s-au ridicat în 2010 la 11,26 miliarde euro (525 euro per capita), reprezentând aproape 7% din PIB-ul României la acea dată”, se arată în „Tabloul sănătăţii mintale în România”, document publicat de CES, vineri, 29 decembrie.
Raportul mai arată că, deşi peste o treime dintre semnele tulburărilor mintale apar în copilărie, specialiştii nu au identificat, la nivel naţional, nici măcar o măsură care să propună depistarea copiilor cu astfel de probleme.
„Până în prezent, nu am identificat la nivel naţional nicio măsură care să îşi propună screening-ul problemelor de sănătate mintală sau identificarea factorilor de risc pentru problemele de sănătate mintală la copii. Un screening eficient îşi propune ca, prin metode simple, cu costuri minime să poată identifica copiii la risc şi apoi de a-i evalua comprehensiv şi/sau de a le oferi ulterior serviciile de care au nevoie, inclusiv pentru probleme de sănătate mintală cum ar fi suicidul. Costurile unui astfel de screening sunt mai mici decât intervenţiile care ar trebui oferite copiilor care nu au fost identificaţi de timpuriu cu probleme de sănătate mintală, iar sistemul educaţional este unul dintre mediile optime în care se poate face acest screening” scrie în raport.
Un paragraf este dedicat şi subraportării problemelor de sănătate mintală.
„Subraportarea problemelor de sănătate mintală și a determinanților ei sociali poate avea mai multe cauze, printre care cele mai importante sunt finanțarea precară a studiilor epidemiologice populaționale, stigmatul social asociat tulburărilor mintale și lipsa cunoștințelor legate de problemele de sănătate mintală. Ultimele două cauze pot determina indivizii să ascundă faptul că au dificultăți psihologice sau să nu recunoască corect simptomele cu care se confruntă, și în consecință să nu le raporteze sau să nu apeleze la serviciile de specialitate”, se arată în raportul CES.
Consiliul Economic şi Social a mai precizat că, la 34,6% dintre persoane, bolile de sănătate mintală debutează înainte de 14 ani, 48,4% debutează înainte de 18 ani, iar 62,5% debutează înainte de 25 de ani.
„Vârsta de debut este diferită pentru tulburările mintale, tulburările de neurodezvoltare (ADHD, tulburarea din spectrul autismului) având debutul în copilărie, în timp ce tulburările de anxietate și cele de comportament alimentar debutează majoritatea în adolescență, iar tulburările depresive, afective, cele de personalitate și tulburările psihotice au debutul la adulții tineri” mai scrie în raport.
