_738283b70f.jpg)
Rusia a avut un schimb de opinii cu Statele Unite şi Uniunea Europeană privind situaţia din Nagorno-Karabah înaintea ofensivei ultrarapide a Azerbaidjanului în teritoriul respectiv.
Anunțul a fost făcut chiar de purtătoarea de cuvânt a ministerului de externe de la Moscova, Maria Zaharova.
Reuters menţionează că publicaţia Politico a dezvăluit că oficiali americani şi europeni de rang înalt s-au întâlnit în Turcia cu omologii lor ruşi pentru un dialog urgent despre Nagorno-Karabah, cu numai câteva zile înainte ca forţele azere să pună capăt de facto pretenţiilor de independenţă ale etnicilor armeni din regiune, relatează agerpres.ro.
Zaharova a susținut miercuri că nu a fost niciun secret legat de discuția cu Washingtonul și Bruxelles.
„SUA şi UE ne-au abordat şi ne-au cerut să participăm la o întâlnire.
Nu a fost nimic secret legat de această întâlnire; a fost un schimb de opinii obişnuit”, a susținut Zaharova în fața jurnaliștilor.
„Acum vom vedea cum va prezenta asta Occidentul”, a adăugat cu subînțeles Zaharova.
În cazul conflictului din jurul enclavei Nagorno-Karabah, independența regiunii constituie mărul discordiei. Azerbaidjanul, țară preponderent musulmană, este sprijinită în conflict de Turcia, iar Armenia e protejată de Rusia.
O misiune a Națiunilor Unite a avut permisiunea să viziteze Nagorno-Karabah, la sfârșitul săptămânii trecute, pe 1 octombrie 2023, pentru prima dată în aproximativ treizeci de ani, pentru a evalua nevoile umanitare de acolo, potrivit RADOR.
Azerbaidjanul și etnicii armeni din regiunea separatistă Nagorno-Karabah au declarat încetarea focului, la 24 de ore după ce Azerbaidjanul a lansat o ofensivă militară. La două săptămâni după capitularea Nagorno-Karabah în urma unei ofensive fulgerătoare, Azerbaidjanul a trimis și o hartă a fostei enclave separatiste armene, cu denmirile străzilor ăn limba azeră. Aceeași hartă a fost difuzată și la un an de la al doilea război, în august 2021.
Ultima escaladare majoră a conflictului a avut loc în 2020, când au murit mii de oameni în șase săptămâni de lupte, relatează Deutsche Welle.
În al doilea război din Nagorno-Karabah din 2020, regiunea a suferit pierderi teritoriale însemnate, în ciuda sprijinului primit din partea Armeniei. Iar războiul s-a terminat provizoriu printr-un armistițiu care a fost mediat de Rusia, care a ajutat Azerbaidjanul să controleze din nou părţi ale teritoriului. Armenia susține că Azerbaidjanul nu a respectat în niciun moment autonomia regiunii Nagorno-Karabah, pe când Azerbaidjan a declarat în repetate rânduri că recunoaşte o “autonomie amplă” a regiunii, dar nu şi independenţa ei.
După destrămarea Uniunii Sovietice atât Armenia cât şi Azerbaidjanul şi-au proclamat din nou independenţa. Şi Nagorno-Karabah a făcut acelaşi lucru pe 3 septembrie 1991. În reacţie, Azerbaidjanul a anulat două luni mai târziu autonomia regiunii şi a instituit o blocadă energetică. Tensiunile au escaladat, iar la începutul anului 1992 s-a ajuns la noi crime în masă în sate armeneşti şi azere, relatează Deutsche Welle. Apoi, pe 12 mai 1994 a intrat în vigoare un acord de încetare a focului, avantajos pentru Nagorno-Karabah.
