Jurnalistul Matthew Karnitschnig analizează pentru publicația Politico modul în care, de-a lungul timpului, cazurile de corupție ale clasei politice consacrate au ajutat mișcările extremiste.
În octombrie 2023, corpul lui Christian Pilnacek, cândva cel mai puternic om din Ministerul austriac al Justiției, a fost găsit plutind în râu, nu departe de orașul Krems, mort în urma unei aparente sinucideri, la câteva ore după ce fusese arestat pentru conducere sub influența alcoolului, pe contrasens, scrie publicația Politico.
Pilnacek era un funcționar public care și-a petrecut ultimii ani luptând împotriva unei serii de acuzații potrivit cărora ar fi divulgat informații privilegiate prietenilor săi politici și presei și ar fi încercat să anuleze o anchetă de corupție de amploare în legătură cu achiziționarea de avioane de luptă de către Viena.
La o lună după ce i-a fost găsit cadavrul, a apărut o înregistrare clandestină a lui Pilnacek, în care acesta putea fi auzit descriind modul în care politicieni de rang înalt din Partidul Popular Austriac (ÖVP), partidul fostului cancelar Sebastian Kurz, au făcut presiuni asupra sa pentru a stinge investigațiile cu privire la corupția politică.
Christian Pilnacek | Foto: Ministerul Federal de Finanțe
„Miniștrii ÖVP au venit la mine chiar și după ce a avut loc o percheziție la sediul partidului și m-au întrebat de ce nu o voi închide. Le-am spus întotdeauna: Nu pot să o fac, nu vreau să o fac, nu vreau să o fac, nu vreau să o fac”, poate fi auzit Pilnacek pe înregistrare.
Episodul a avut reverberații puternice în societatea austriacă.
De la migrație și modul de gestionare a pandemiei la corupție
Pentru mulți alegători austrieci, cel mai mare șoc din jurul afacerii a fost reacția ÖVP la aceste dezvăluiri. În loc să dizolve guvernul și să declanșeze noi alegeri, liderii partidului de centru-dreapta au trecut la atac, acuzându-și dușmanii politici de intrigi și de utilizarea „metodelor KGB” pentru a submina partidul, arată Politico.
Anul în care au loc cele mai multe scrutinuri politice din istorie este marcat și de o ascensiune a extremei drepte și a altor forțe antisistem.
„Există, bineînțeles, o varietate de factori. În funcție de partid și de țară, aceștia variază de la o creștere bruscă a migrației la resentimente față de modul în care partidele establishmentului au gestionat pandemia, la sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina și la preocupările legate de războiul din Gaza”, scrie jurnalistul Matthew Karnitschnig în Politico.
Acesta subliniază însă existența unui alt factor: „un val de scandaluri de corupție care a cuprins establishmentul politic din Europa în ultimii ani, oferind astfel o mulțime de informații pentru partidele de extremă dreapta care consideră sistemul ca fiind iremediabil corupt și conceput pentru a face rău oamenilor normali”.
În timp ce majoritatea partidelor de extremă dreapta au propriile probleme cu corupția și mita, alegătorii tind să fie mai iertători față de crimele lor, adesea pentru că ei consideră că întreaga clasă politică nu este demnă de încredere și sunt atrași de rețetele adesea radicale (chiar dacă nerealiste) ale partidelor pentru rezolvarea problemelor politice, mai scrie Karnitschnig.
Istoria schimbării spre dreapta
Austria – țara de origine a Partidului Libertății (FPÖ), un grup fondat în anii ’50 de un fost general SS – este pe cale să înregistreze cea mai dramatică schimbare spre dreapta. Afacerea Pilnacek este doar ultimul dintr-un șir de scandaluri care au scos la iveală corupția sistemică în cadrul ÖVP, partid aflat la guvernare, ceea ce a încurajat FPÖ, care se bucură de un avans confortabil în sondaje de mai bine de un an.
Având în vedere alegerile pentru Parlamentul European din iunie și un scrutin național așteptat în toamnă, ascensiunea partidului de extremă dreapta ar putea avea un impact substanțial asupra politicii de pe continent. Austria, în virtutea istoriei și a poziției sale la răscrucea Europei, a servit adesea drept teren de încercare pentru mișcările politice. Aici, de exemplu, s-au născut atât antisemitismul politic care l-a inspirat pe Adolf Hitler, cât și mișcarea sionistă a lui Theodor Herzl.
Mai recent, a servit drept laborator pentru extrema dreaptă antiimigrație, care, sub conducerea FPÖ, este pe cale să înregistreze una dintre cele mai mari victorii ale sale de până acum.
Liderul partidului, Herbert Kickl – un ideolog de dreapta dură, care a promis să oprească atât aderarea Ucrainei la UE, cât și sancțiunile impuse Rusiei de către blocul comunitar – ar putea sta în curând în Consiliu alături Viktor Orbán din Ungaria, pe care Kickl l-a descris ca fiind un model de urmat.
La sfârșitul săptămânii trecute, la un miting plin de oameni în apropierea orașului Graz din sudul Austriei, Kickl a cerut o „UE a patriei”, angajându-se să „apere interesele Austriei” alături de aliați precum liderul maghiar, mai scrie Politico.
