“Pantelimon este nou, în partea sunt de asemenea construcții noi, Drumul Taberei este departe de a fi o zona de risc. Centrul Capitalei nu este nici el în întregime vizat, este vorba de niște plombe de clădiri vechi. Zonele de risc major în caz de seism sunt cele din părțile de est și nord ale Capitalei, acestea sunt zonele cu ape, lacuri și râuri. (…) De aceea, trebuie să ținem cont și de faptul că un seism se manifestă diferit la o zona la alta a Bucureștiului”, a precizat Gheorghe Mărmureau.Blocurile pe bile și tencuială anti-CUTREMUR. Cum i-a mințit Ceaușescu pe români după catastrofa din 4 martie 1977Pe de altă parte, profesorul inginer specializat în mecanică seismică și structurală a precizat că ceea ce s-a întâmplat în ziua de 4 martie 1977 reprezintă un capitol aparte chiar și pentru cercetătorii români. “Nimeni nu se aștepta la cutremurul din 1977, a fost absolut atipic și vă rog să mă credeți că nu am găsit o explicație de ce s-a produs atunci. A fost un seism la mare adâncime, de aceea efectele s-au resimțit pe o suprafață foarte mare”, a afirmat Gheorghe Mărmureanu.
Zi neagră pentru România: 4 martie 1977. Peste 1500 de oameni au murit, marea majoritate în București Imagini devastatoare. Iată cum arăta Bucureştiul după cutremurul din ’77
