Țările europene aflate la Mediterana, ale căror economii depind în mare măsură de turiștii străini, sunt în prezent printre cele mai afectate de valul de căldură extremă, care pare să nu se mai sfârșească. În vreme ce unele studii sugerează că temperaturile ridicate, incendiile de pădure și erodarea plajelor vor reduce numărul de vizitatori și vor afecta implicit economia, autoritățile locale încearcă – deocamdată, timid – să se adapteze la această nouă situație și să propună soluții, scriu Liberation și The Guardian.
Luna iulie a bătut deja mai multe recorduri de căldură, la nivelul planetei, iar situația complicată pare să continue, cu o săptămână de foc în mare parte a Europei, în special în sudul continentului. Lovită în plin este Marea Mediterană, prima destinație turistică din lume, unde vacanțele sunt în plină desfășurare.
În Sardinia sunt prognozate temperaturi de până la 48 de grade Celsius. La Roma erau așteptate marți dimineață temperaturi de 42 de grade Celsius, un record absolut pentru capitala italiană. Zona de sud-est a Franței se pregătește să se sufoce, tot la peste 40 de grade.
Spania, aflată deja în mijlocul celui de-al treilea val de căldură din acest an, a plasat anumite zone din Andaluzia în alertă roșie. Temperatura a depășit acolo 44 de grade Celsius, iar de marți, un val de căldură similar se va extinde în Aragon, Catalonia și insula Mallorca.
Efectul răcoritor al Mării Mediterane nu prea există, deoarece se așteaptă ca temperatura apei să depășească 30 de grade Celsius în unele locuri, cu patru grade mai mult decât în mod normal, potrivit unui comunicat de presă al Organizației Mondiale de Meteorologie.
În Grecia, unde termometrul depășește 40 de grade Celsius, aerul poate deveni sufocant, iar ieșirile sunt obositoare, chiar periculoase. Pentru iubitorii de vacanțe urbane, Atena pare a fi undeva aproape de porțile infernului, scrie Liberation.
Crucea Roșie Națională a fost mobilizată la poalele Acropolei pentru a distribui sticle de apă și a ajuta turiștii care suferă de insolație. Accesul spre Partenon, templul antic vizitat anual de milioane de turiști, a fost restricționat în timpul după-amiezii.
La aproximativ 50 de kilometri distanță, un incendiu de pădure a izbucnit luni în Kouvaras. Un altul a izbucnit într-o zonă împădurită la câțiva kilometri de celebra stațiune balneară Loutraki, unde 1.200 de copii au fost evacuați din tabere.
Pe insula spaniolă La Palma, în Insulele Canare, în largul coastelor Africii, un incendiu, între timp stins, a devastat 4.000 de hectare în weekend.
Dar în ciuda acestui fapt, Franța, Spania, Grecia și Italia rămân destinații populare în lunile mai calde. Luni, spre exemplu, la Colosseum, mulți turiști nu păreau dispuși să renunțe la vizită.
„Au existat câteva cazuri de leșin”, au remarcat polițiștii locali. Vizitatorii au spus însă că se vor adapta.
„Ne obișnuim cu temperaturile ridicate. Nu am schimbat nimic în programul nostru. Ne ducem la umbră cât mai repede posibil și bem multă apă”, au spus pentru Liberation membrii unei familii de francezi aflați în vacanță la Roma, unde spun că apelează frecvent la cișmelele municipale pentru a-și potoli setea.
Tropicalizarea și „gelificarea” mării
Cum va evolua turismul în regiune este deocamdată neclar, deși lucrurile vor deveni ceva mai evidente în următoarele decenii.
Unele prognoze nu sună bine. În urma creșterii încălzirii globale, „Mediterana va deveni probabil mai puțin atractivă pentru turism”, au avertizat experții internaționali ai <a href=”https://www.ipcc.ch/report/ar6/wg2/downloads/report/IPCC_AR6_WGII_CCP4.pdf” target=”_blank” rel=”noreferrer noopener”>IPCC în ultimul lor raport</a>.
Zona s-a încălzit deja cu 1,5 grade Celsius față de era preindustrială, adică cu 0,4 grade mai mult decât media globală.
„Dincolo de aspectul cultural, regiunea este populară pentru temperaturile sale confortabile. Mai mult de jumătate din turism este concentrat pe coastă: vorbim despre plaje, soare și mare. Dar aceste zone se află în prima linie a schimbărilor climatice”, a explicat pentru Liberation Jérémie Fosse, director al Eco-Union, un think-tank care a redactat un raport pe această temă.
„Este din ce în ce mai cald, cu vârfuri de temperatură previzibile cu doar câteva săptămâni, sau chiar zile, în avans. Există un risc mai mare de incendiu. Locurile pot deveni nelocuibile sau nevizitabile, ceea ce va afecta negativ calitatea serviciilor oferite călătorilor”, a subliniat Fosse.
Climatologul Wolfgang Cramer, autorul unui raport privind schimbările climatice în Marea Mediterană, a adăugat că, „în orașe precum Atena și Roma, poluarea cu ozon se agravează în perioadele de căldură ridicată”.
„Nu numai că turiștii sunt afectați de căldură, dar și calitatea aerului este mai proastă”, a spus el pentru cotidianul francez.
Marea Mediterană trece, de asemenea, printr-un proces de „tropicalizare” și de „gelificare”: pe măsură ce temperatura apei crește, microalgele toxice și meduzele proliferează, ceea ce face ca anumite zone să devină inaccesibile pentru scăldat.
„Ne întrebăm dacă turismul în forma sa actuală poate supraviețui căldurii”, a observat Cramer.
„Am început ceva ce nu putem opri”
Căldura se va intensifica și mai mult dacă omenirea nu-și va limita drastic emisiile de gaze cu efect de seră, spun experții.
Până în 2050, temperaturile de vară din Madrid vor fi cu 6 grade Celsius mai mari decât cele actuale, echivalentul climatului actual din Marrakech, Maroc, potrivit unui studiu publicat în 2019.
Marsilia va semăna cu Alger, cu o creștere de 5 grade Celsius, iar Atena va fi comparabilă cu Fez, cu 5,7 grade în plus, în timp ce Roma se va apropia de Adana, Turcia, cu o creștere de 5,3 grade Celsius.
În același timp, scăderea precipitațiilor în regiunea mediteraneeană ar putea complica accesul la apă în zonele turistice în timpul verii. În Spania, de exemplu, climatul va deveni deșertic pe aproape întreaga coastă, potrivit ultimului raport al IPCC.
Pe termen lung, creșterea nivelului mării va amenința, de asemenea, Veneția și o parte a coastei franceze.
Într-adevăr, un raport din 2021 al centrului național de cercetare științifică CNRS din Franța a avertizat că, în urma creșterii nivelului mării, kilometri întregi de plaje vor dispărea, în timp ce orașe precum Marsilia și Nisa vor fi obligate să mute o parte dintre locuitori și să reconstruiască infrastructura majoră, inclusiv aeroporturile.
„Chiar dacă am opri complet toate emisiile de gaze cu efect de seră astăzi”, a declarat pentru The Guardian Joël Guiot, membru al grupului regional de experți în climă GREC-Sud, „temperaturile nu ar scădea”.
„Ele vor rămâne acolo unde sunt timp de decenii. Am început ceva ce nu putem opri”, a subliniat el.
Turism cu tradiție
Vacanțele mediteraneene au apărut inițial în epoca victoriană, apoi turismul în zonă a crescut dramatic după cel de-Al Doilea Război Mondial și a luat amploare odată cu apariția pachetelor turistice. Începând cu anii ’70, turismul în regiune a crescut exponențial, reprezentând în prezent 12% din economia întregii regiuni (și, în unele țări, peste 20%).
Experții spun că, în vreme ce încălzirea globală va schimba în mod inevitabil anumite aspecte ale vacanțelor, factorii care determină fluxurile turistice sunt mult prea complecși pentru ca schimbarea să fie radicală, scrie The Guardian.
În opinia acestora, având în vedere că soarele este încă principala cerință a turiștilor, temperaturile ridicate din timpul verii pot descuraja unii vizitatori, dar nu pe toți, mai ales dacă o destinație de vacanță rămâne rapidă, ușoară și ieftină. Și, cel puțin în această privință, multe stațiuni mediteraneene sunt și probabil vor rămâne imbatabile.
Până în prezent, datele franceze sugerează, spre exemplu, că seria recentă de valuri de căldură din vara europeană a împins mai mulți turiști în stațiunile mai nordice. Însă curba ascendentă nu este încă susținută și rămâne relativ marginală: o creștere uneori de 5-10%, dar de la o bază relativ scăzută.
Între timp, Mediterana franceză atrage de peste două ori mai mulți vizitatori francezi decât Bretania și Normandia la un loc și a scăzut cu doar 0,3% din 2018 până în 2019. Dovezile de până acum sugerează că este departe de a-și pierde atractivitatea.
Alți experți sunt mai rezervați.
Un raport sumbru din 2016 al Ministerului Agriculturii, Alimentației și Mediului din Spania a avertizat că schimbările climatice ar putea eroda plajele, inunda sistemele de transport și ar putea provoca crize de apă în plin sezon.
Previziunile economice ale raportului au fost la fel de sumbre – în special o predicție potrivit căreia, până în 2080, numărul turiștilor din nordul Europei ar putea scădea cu 20% față de nivelul din 2004, deoarece temperaturile în creștere din această zonă îi determină pe oameni să își petreacă vacanța acasă.
Cu toate acestea, raportul a prevăzut că, deși unii ar putea prefera propriile țări – sau nordul Spaniei, mai răcoros – în locul coastelor sudice și estice sufocante pentru vacanțele de vară, aceștia ar putea alege să viziteze Marea Mediterană primăvara sau toamna.
Acest lucru se întâmplă deja.
„Turiștii vin mai devreme în timpul anului – urgența climatică devansează lunile de vară tipice”, a declarat pentru The Guardian Cristina Linares, directoare a unității de schimbări climatice, sănătate și mediu urban din cadrul Institutului de cercetare în domeniul sănătății publice Carlos III din Madrid.
„Deși oamenii continuă să vină pe plajele din sudul și estul Spaniei – și pe insulele sale – mai târziu în timpul verii, turismul tinde să se îndrepte spre nordul Spaniei, unde temperaturile sunt mai scăzute în timpul zilei, dar și în timpul nopții”, a adăugat ea.
Schimbarea obiceiurilor
Adaptarea este cuvântul-cheie pentru autorități. Doar că, deocamdată, cele mai populare destinații turistice nu s-au adaptat cu adevărat la schimbările climatice, iar prevenirea riscurilor pentru sănătate asociate creșterii valurilor de căldură este încă în fază incipientă.
„Ne aflăm într-un punct de cotitură. Barcelona, care are un plan de adaptare, este unul dintre cele mai avansate orașe. În perioadele de caniculă, există refugii termale pentru vizitatori: toate spațiile publice și școlile sunt deschise cu puncte de hidratare, umbră, zone de odihnă, aer condiționat și vegetație”, a explicat Jérémie Fosse pentru Liberation.
Dar multe orașe, în special din Grecia și Turcia, se luptă să găsească mijloacele de a face față încălzirii globale.
La Atena, în ultimele zile a izbucnit o controversă legată de ecologizarea orașului, promisă de primarul Kóstas Bakoyánnis la preluarea mandatului în 2019, dar pe care mulți locuitori consideră că nu a fost pusă în practică, scrie Liberation.
Iar Atena se bucură de un boom turistic fără precedent. Aproape șapte milioane de vizitatori – echivalentul a mai mult de jumătate din populația țării – au ajuns în capitală în 2019, iar oficialii se așteaptă la mai mulți în acest an.
Există totuși planuri. Redresarea unei metropole văzute cândva ca o rută de tranzit către insule i-a determinat pe oficialii primăriei să gândească la scară mare, scrie The Guardian.
Un plan de acțiune pentru climă elaborat pentru a aborda provocările cu care Atena se va confrunta probabil până în 2030 prevede ca spațiile verzi să se extindă pe 30% din toate zonele urbane până la sfârșitul deceniului.
Municipalitatea a numit, de asemenea, un oficial însărcinat exclusiv cu abordarea efectelor temperaturilor extreme din timpul verii.
Sustenabilitatea este esențială, spun oficialii. Vara trecută, Grecia a fost al treilea cel mai vizitat loc din lume, iar anul acesta se preconizează că peste 33 de milioane de vizitatori vor sosi în țară.
Prelungirea sezonului și promovarea destinațiilor neobișnuite sunt acum esențiale pentru un sector care reprezintă aproximativ 25% din PIB și asigură unul din cinci locuri de muncă.
„Probemele provocate de schimbările climatice determină politicile noastre în domeniul turismului”, a explicat pentru The Guardian Eleni Skarveli, care conduce Organizația Națională de Turism a Greciei la Londra.
„Prelungirea sezonului este crucială și, având în vedere acest lucru, am lucrat cu companiile aeriene și operatorii de turism nu doar pentru a dirija zboruri spre destinații mai puțin cunoscute, ci și pentru a începe sezonul în martie și pentru a-l încheia în noiembrie. Totul ține de sustenabilitate și de creșterea gradului de conștientizare”, a spus ea.
Ultima soluție?
În altă parte, artificializarea extremă a țărmului compromite posibilitatea autorităților de a reameneja zone naturale. „În Insulele Baleare, capacitatea de adaptare este mai limitată”, a observat Jérémie Fosse, citat de Liberation.
„Există o presiune din partea turismului de masă, vârfurile de căldură sunt mai mari. În ciuda a tot ceea ce se întâmplă, managerii locali încearcă să se adapteze, în speranța de a atrage o nouă clientelă”, a spus el.
Varianta adaptării perioadelor de călătorie și a destinațiilor la valurile de căldură este luată în calcul și de cercetător.
„Turiștii vor prefera să meargă în alte regiuni decât să sufere pe coasta mediteraneeană. În iulie și august, gusturile lor se vor schimba și vor merge pe coasta atlantică, unde clima va fi mediteraneeană peste douăzeci sau treizeci de ani, sau la munte”, a concluzionat Fosse.
În ceea ce privește bazinul mediteraneean, acesta ar putea fi mai popular și mai accesibil primăvara și toamna. Barcelona așteaptă mai mulți vizitatori în lunile iunie și septembrie, spre exemplu.
O alt soluție? Limitarea călătoriilor. Climatologul Wolfgang Cramer a insistat asupra unui paradox major: turismul are de suferit de pe urma căldurii și, în același timp, o amplifică, prin emisiile ridicate de gaze cu efect de seră, în special din cauza călătoriilor.
„Dacă suntem serioși, fie renunțăm la obiectivul de limitare a schimbărilor climatice, fie renunțăm la aviație ca mijloc de transport pentru turismul de masă”, a spus el.
