Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena 2024: Tradiții și obiceiuri. Ce este bine să faci în această zi

Biserica Ortodoxă îi prăznuiește marți, 21 mai, pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Deși aceștia au trăit la aproape două secole după Apostoli, memoria și evlavia Bisericii îi păstrează și îi cinstesc pe Împărații Constantin și Elena ca Sfinți Întocmai cu Apostolii.

Cine sunt Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

Constantin cel Mare a fost primul fiu a lui Constantius Chlorus și al Elenei. A fost proclamat în august în anul 306, moment în care îi conferă mamei sale, Sfânta Elena, titlul de „Nobilissima Femina” (Doamna prea nobilă), iar în anul 325, îi acordă distincția de „Augusta”, scrie crestinortodox.ro.

Acesta a intrat în conflict cu Maxentiu, fiul împăratului Maximian, pentru că acesta dorea să ocupe funcţia pe care o deţinea Constantin.

În 312, înainte de lupta cu Maxentiu, Constantin a văzut pe cer o cruce şi o inscripţie, respectiv „Prin acest semn vei birui”. Mai mult, Hristos i se arată lui Constantin noaptea, în vis, şi îi spune să pună semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei. Astfel, Constantin iese biruitor din lupta cu Maxentiu.

În 313, Constantin dă un decret prin care cere oprirea prigonirii creştinilor. Creştinismul devine religie permisă în imperiu şi chiar religie de stat în vremea împăratului Teodosie cel Mare, 379-395.

Împăratul Constantin s-a stins din viață în anul 337, la zece ani de la trecerea la cele veşnice a mamei sale, Elena.

Împărăteasa Elena a descoperit, pe dealul Golgotei, crucea pe care a fost răstignit Hristos. A zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte locaşuri.

Tradiții și obiceiuri

Conform sursei citate, în calendarul popular aceasta este o sărbătoare adresată păsărilor de pădure, numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur. Se crede că în această zi, păsările își învață puii să zboare.

Țînând seama că o nouă generație amenință recoltele, era interzis să se muncească în această zi. Prin odihnă de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.

Ziua de Constandinu Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul și meiul.

În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi, se usucă.

Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele și pe cine vor angaja să le păzească pe timpul pășunatului.

De Sfinții Constantin și Elena, se măsoară și se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.

Pentru apărarea de forțele malefice, țăranii stăteau în jurul unui foc. Prin fumul de la acest foc erau trecute și oile, „că să fie ferite de rele”, pe timpul cât vor stă singure, la stână.