Spania alege între stânga și dreapta, două viziuni puternic diferite, într-un scrutin legislativ anticipat cu final imprevizibil

Spania alege între stânga și dreapta, două viziuni puternic diferite, într-un scrutin legislativ anticipat cu final imprevizibil

Sondajele de opinie de dinaintea votului de duminică arată că Partidul Popular este în avantaj, dar și că socialiștii aflați acum la guvernare sunt în creștere. Faptul că alegerile au loc în mijlocul verii complică și mai mult predicțiile, scriu Politico, BBC și The Guardian.

Spaniolii au început duminică să voteze în cadrul alegerilor legislative anticipate care le oferă două viziuni aflate într-un puternic contrast.

Socialistul Pedro Sanchez este prim-ministru din 2018 și speră că reformele sociale ale guvernului său, gestionarea crizei și coordonarea unei economii cu performanțe relativ puternice îi vor convinge pe alegători să îl mențină în funcție, într-o eventuală alianță cu coaliția stângii radicale – Sumar.

Dar sondajele arată că partidul său se află în urma Partidului Popular (PP) conservator condus de Alberto Núñez Feijóo, care ar putea sfârși la guvernare la Madrid, eventual cu ajutorul partidului de extremă dreaptă Vox.

Formarea unui nou guvern depinde oricum de negocieri complexe care ar putea dura săptămâni sau luni și s-ar putea încheia chiar cu noi alegeri.

Urnele s-au deschis la ora locală 09.00 (10.00 ora României) și se închid la ora 20.00 (21.00 ora României). Imediat după închiderea urnelor sunt așteptate primele exit-poll-uri, în vreme ce rezultatele parțiale oficiale urmează să sosească în cursul serii și al nopții care urmează.

Acestea sunt primele alegeri generale spaniole din epoca modernă organizate în căldura toridă din mijlocul verii, când mulți spanioli sunt în vacanță. Faptul că scrutinul are loc în perioada vacanțelor și a caniculei face ca estimarea ratei de participare la vot să fie foarte dificilă. Iar prezența la vot va influența și rezultatele finale.

Declanșarea anticipatelor a fost alegerea lui Sanchez, o decizie luată după înfrângerea suferită în scrutinul regional din luna mai.

Feijóo a criticat această decizie, sugerând că alegerile de vară vor încuraja absenteismul. El a provocat de asemenea controverse în timpul campaniei electorale, când a părut să pună la îndoială sistemul de vot prin corespondență, tot mai folosit de spanioli.

Serviciul poștal a anunțat sâmbătă că numărul de voturi prin corespondență a stabilit un record istoric – 2,47 milioane, mulți oameni alegând să voteze de pe plajă sau de la munte.

Un sondaj Ipsos pentru La Vanguardia din această lună a constatat că economia este cea mai importantă problemă pentru alegători, 31% dintre cei intervievați punând-o în capul listei, scrie The Guardian.

Urmează șomajul (10%) și asistența medicală (9%). Imigrația, unul dintre subiectele de discuție preferate de Vox, a fost cea mai importantă problemă pentru doar 2% dintre cei intervievați.

Viziunea dreptei

Núñez Feijóo, liderul conservator, vrea să anuleze multe dintre reformele sociale ale socialiștilor – inclusiv cele care au facilitat avortul sau tranziția de gen – dar pentru a forma o majoritate în parlamentul spaniol cu 350 de locuri ar trebui să apeleze la Vox, gruparea de extremă dreapta.

Liderul Vox, Santiago Abascal, este un naționalist care și-a construit popularitatea prin opoziția acerbă față de separatismul catalan și feminism, dar și prin discursul anti-imigrație, scrie BBC. Anularea reformelor sociale ale guvernului Sanchez este chiar ce și-ar dori și Abascal.

Vox, care a făcut din războaiele culturale o parte centrală a campaniei sale, a făcut apel la spanioli să iasă în față și să vorbească.

Vineri, în cadrul unui miting la Madrid, Abascal a atacat guvernul din cauza ideologiei sale și a legislației privind infracțiunile sexuale.

„Sunt milioane de spanioli care vor să spună da libertății de exprimare și nu culturii anulării”, a spus el. „Și milioane de oameni care vor să spună da unor străzi sigure și nu unui guvern de violatori”, a adăugat liderul extremist.

Abascal se referea la legea „Doar da înseamnă da” privind consimțământul sexual, promovată de guvern.

Aceasta a fost adoptată abia în august anul trecut, dar a introdus o lacună care a redus pedeapsa cu închisoarea pentru peste 1.000 de violatori condamnați. Sanchez a fost nevoit să își ceară scuze și să aducă modificări.

Însăși existența violenței de gen a fost pusă însă la îndoială de unii oficiali ai partidului Vox, ceea ce a provocat tensiuni cu potențialii lor parteneri conservatori.

Premierul socialist speră totuși că alegătorii progresiști se vor mobiliza duminică tocma pentru a bloca sosirea la putere a Vox.

„Aceasta va fi o victorie a progresului asupra înapoierii, a viitorului asupra trecutului, a adevărului asupra minciunii”, a declarat Sánchez. „Dreapta se concentrează pe a spune minciuni, noi ne concentrăm pe o revenire”, a spus el.

PP și Vox au format deja zeci de coaliții și parteneriate de guvernare la nivel local, un posibil precedent pentru guvernarea de la Madrid.

Partidele de stânga au avertizat prin urmare că victoria de duminică a lui Feijóo ar deschide ușa intrării extremei drepte în guvernul național, aducând cu sine o reducere a drepturilor pentru imigranți, femei și comunitatea LGBTQ+.

Un final de campanie dificil pentru conservatori

Din 2020, Sánchez, în vârstă de 51 de ani, a condus primul guvern de coaliție din epoca modernă a Spaniei împreună cu Unidas Podemos, gruparea stângii radicale, aflate acum încoaliția Sumar.

Administrația sa a trecut prin pandemie și a gestionat impactul economic al războiului din Ucraina, reușind să asigure o creștere economică solidă, o inflație relativ scăzută și prețuri mai mii la energie.

Aceste chestiuni au figurat mult mai puțin în timpul campaniei decât și-ar fi dorit Sánchez însă. În schimb, el s-a confruntat cu critici acerbe privind dependența guvernului său de sprijinul parlamentar al separatiștilor basci și catalani.

Dreapta l-a prezentat pe Sánchez ca pe un cinic care vrea să obțină puterea, dispus să colaboreze cu „dușmanii democrației constituționale spaniole” pentru a rămâne în funcție.

Feijóo a declarat că, dacă va fi ales, intenționează să anuleze inclusiv legile care abordează moștenirea dictaturii naționaliste a lui Franco și care facilitează tranziția de gen.

El a făcut apel prin urmare apel la spanioli să îi acorde suficiente voturi pentru a „pune capăt impasurilor” din politica țării. „O majoritate puternică, care să nu fie nevoită să se bazeze pe radicali, este crucială pentru ca noi să mergem mai departe”, a spus el.

Ultima săptămână a fost totuși dificilă pentru conservatori. În ultimele etape ale campaniei, el a fost supus unor presiuni în legătură cu prietenia sa cu un traficant de droguri faimos din Galicia, Marcial Dorado, în anii 1990.

Feijóo a declarat că nu era la curent cu activitățile criminale ale lui Dorado în acea perioadă.

El a fost de asemenea acuzat de sexism în urma unor declarații care o vizau pe șefa Sumar și actuala ministră a muncii, Yolanda Díaz.

Rezultate imprevizibile

Publicarea de sondaje oficiale cu cinci zile înaintea alegerilor este interzisă în Spania, iar ultimele analize indicau că Partidul Socialist al lui Sanchez și partidul Sumar al vicepremierei Yolanda Díaz era departe de a-și asigura cele 176 de locuri necesare pentru a forma un guvern majoritar.

Dar sâmbătă, sondaje de opinie neoficiale publicate în afara țării au arătat că partidele de stânga au făcut progrese majore care i-au adus în pragul victoriei.

Dacă stânga sfidează așteptările și obține rezultate bune, Sánchez va înceca probabil să repete planul său din 2019, formând un guvern de coaliție cu Sumar și încheind acorduri cu partide regionale mai mici dispuse să voteze candidatura sa în parlament pentru dverse concesii sub formă de infrastructură, precum noi căi ferate sau spitale.

Partidul Popular are șanse să obțină cele mai multe voturi în aceste alegeri – dar nu suficient pentru ca Núñez Feijóo să poată guverna singur.

Dacă partidul obține rezultate bune, Feijóo va încerca aproape sigur să formeze un guvern minoritar.

Feijóo a declarat că va încerca să își convingă aliații naturali din Vox să susțină un guvern minoritar fără să deținăși ministere. Însă liderul ultranaționalist Santiago Abascal a indicat că nu este interesat de această opțiune.

Dacă acest lucru eșuează, Feijóo va trebui să negocieze cu Vox și să încerce să formeze un guvern de coaliție.

  

  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *