Spania: socialistul Pedro Sanchez a obținut un nou mandat de premier, după un criticat acord de amnistie pentru separatiștii catalani

Socialiștii lui Sanchez au terminat pe locul al doilea la alegerile anticipate din iulie, după conservatori, dar într-o poziție mai bună pentru a forma guvernul, scriu The Guardian și Deutsche Welle.

Premierul în exercițiu Pedro Sanchez a primit joi votul parlamentului spaniol pentru un nou mandat de prim-ministru, după ce și-a asigurat sprijinul stângii radicale și al unor partide mai mici, inclusiv Junts, gruparea separatiștilor catalani.

Sanchez a primit 179 de voturi în legislativul de la Madrid, 171 de parlamentari votând împotrivă, scrie The Guardian.

„Democrația va învinge întotdeauna în fața zgomotului și a întunericului, iar acest lucru a fost demonstrat din nou azi”, a scris partidul socialist spaniol pe X, fostul Twitter.

Principalul motiv de controversă este compromisul încheiat de Sánchez, care prevede un acord de amnistie pentru separatiștii catalani implicați în organizarea referendumului pentru independență eșuat, din 2017 – un acord care a stârnit criticile opoziției de dreapta și ale unor reprezentanți ai sistemului judiciar, dar și proteste de stradă.

Votul are loc la aproape patru luni de la alegerile neconcludente din luna iulie, în care socialiștii au terminat pe locul al doilea, după conservatori, dar într-o poziție mai bună pentru a forma guvernul.

Rămâne de văzut dacă Sánchez poate menține acest sprijin în următorii patru ani.

În ciuda dezacordurilor persistente, cele două partide catalane, precum și două partide basce din coaliția eterogenă a socialiștilor au asigurat că intenționează să îl susțină pe Sánchez, dar i-au transmis că trebuie să îndeplinească înțelegerile economice și politice încheiate cu fiecare dintre ele.

„Respectăm acordurile la care am ajuns. Am început negocierile cu luni în urmă, care continuă și astăzi, iar învestirea lui Sánchez este doar unul dintre punctele acordului pe care l-am semnat”, a declarat Míriam Nogueras, o purtătoare de cuvânt a partidului lui Puigdemont.

Ce prevede amnistia

Acordul de amnistie pe care socialiștii lui Sánchez l-au semnat cu două partide separatiste catalane, care au 14 voturi, va pune capăt urmăririi penale, pedepselor cu închisoarea și altor sancțiuni cu care se confruntă liderii și militanții proindependență care au sprijinit încercarea Cataloniei de a se rupe de Spania, scrie Financial Times.

De amnistie vor beneficia probabil peste 500 de persoane, inclusiv oameni care se află în procese penale și alții care se confruntă cu sancțiuni administrative, cum ar fi interdicția de a ocupa funcții publice, a declarat un oficial al mișcării catalane de independență.

Cel mai important beneficiar al amnistiei ar urma să fie Carles Puigdemont, șeful partidului Junts („Împreună pentru Catalonia”), care, în urmă cu șase ani, a condus campania pentru organizarea unui referendum ilegal și a unei declarații inutile de independență. De atunci, el locuiește în Belgia, fugind de justiția spaniolă.

Sánchez spune că aceasta va contribui la dezamorsarea conflictului catalan. Însă planul a stârnit furia conservatorilor din Partidul Popular și a extremiștilor de dreapta din partidul Vox, care îl acuză pe Sánchez că distruge statul de drept pentru a se menține la putere.

În jur de 70% dintre spanioli se opun proiectului de amnistie, potrivit sondajelor.

Félix Bolaños, un ministru socialist implicat în elaborarea legii, a declarat că „directorii de școli, funcționarii publici, pompierii și polițiștii vor fi incluși în amnistie”, o referire la polițiștii acuzați de folosirea excesivă a forței pentru a împiedica referendumul din 2017.

Avocații au fost surprinși de perioada acoperită de legea amnistiei, care se întinde din prima zi a anului 2012 – anul în care o majoritate proindependență a preluat controlul în parlamentul regional catalan – până pe 13 noiembrie 2023.

Cine anume beneficiază de amnistie va fi decis de judecători, de la caz la caz, procurorii și indivizii înșiși putând să pledeze pentru ca infracțiunile lor să fie șterse din cazier.

Sanchez vorbește despre „iertare”, opoziția, despre „corupție”

Sanchez a apărat amnistia miercuri, la începutul unei dezbateri parlamentare de două zile, susținând că este necesară pentru a „vindeca rănile” deschise de presiunea pentru independență a bogatei regiuni din nord-estul țării.

„Vom garanta unitatea Spaniei prin dialog și iertare”, a insistat el.

„În Catalonia și în alte regiuni există cetățeni care cred că le-ar fi mai bine să meargă pe drumul lor. Acest guvern crede că o Spanie unită este o Spanie mai bună”, a adăugat premierul.

Dar criticii l-au acuzat pe Sanchez că a călcat în picioare statul de drept și că a vândut țara, scrie Deutsche Welle.

„Adoptarea unor măsuri care contravin interesului general în schimbul unui beneficiu personal este corupție politică”, a declarat liderul Partidului Popular (PP), conservator, Alberto Nunez Feijoo, în timpul dezbaterii din parlament.

Miercuri seară, protestele susținute de partidele politice de dreapta au devenit violente, când poliția a folosit bastoane și scuturi pentru a respinge mulțimea adunată în fața sediului Partidului Socialist din Madrid.

Peste 1.600 de polițiști au fost desfășurați miercuri și joi pentru dezbaterea și votul parlamentar, potrivit Ministerului de Interne.

În acest timp, Partidul Popular a îndemnat UE să intervină, oficialii conservatori remarcând că UE a intervenit în trecut atunci când normele democratice și statul de drept au fost puse sub semnul întrebării în alte state membre, scrie The Guardian.

România, exemplul folosit de conservatori

Esteban González Pons, un europarlamentar conservator spaniol care este și subsecretar instituțional al partidului, a făcut o paralelă cu intervenția UE în România în urmă cu patru ani, în timpul protestelor publice declanșate de celebra ordonanță pentru amnistie.

„Cel mai asemănător caz a fost în România în 2019, când un guvern socialist a încercat să introducă o lege de amnistie care să acorde o amnistie politicienilor socialiști condamnați pentru corupție și alte lucruri”, a spus el.

„Când s-a întâmplat acest lucru, (președintele de atunci al Comisiei Europene) Jean-Claude Juncker a vizitat Bucureștiul și a avertizat România că legea ar putea să îi afecteze poziția în UE, iar România a fost de acord cu un referendum pe această temă, pe care l-a pierdut cu 80% din voturi”, a spus politicianul spaniol.

Comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a trimis deja o scrisoare guvernului spaniol în exercițiu, solicitând mai multe detalii despre legea propusă, afirmând că această problemă a declanșat îngrijorări serioase și a devenit „o chestiune de importanță considerabilă în dezbaterea publică”.

Miercuri dimineață, comisarul a anunțat că a primit un draft al legii pe care o analizează în prezent.