Fac o incursiune în timp, deși nici spațiul, nici vremurile nu mi-ar permite să fie exhaustivă. Stau mărturie colecțiile ziarelor la care am scris ”tone” (cum spunem noi), sute de articole despre modul în care ”țiganii de mătase” (așa se autointitulează ei înșiși) au intrat în posesia caselor minunate ale Timișoarei. Nu doar Primăria Timișoara, prin ”marele manufacturier” Ioan Cojocari (alias Johnny de la primărie), fostul secretar al Primăriei Timișoara, vreme de zeci de ani, actualmente UNCHIUL (prin alianță) al lui Ruben Lațcău, viceprimar ”harnic”, a fost parte din ecuația acestei mizerii, dar și unii dintre foștii proprietari, cărora le-au convenit ofertele. Dețin dovezile ce au stat la baza anchetelor mele jurnalistice. Cine voia să audă? Cine asculta? Poliția, parchetele, instanțele (o parte a lor), notari și avocați au fost, deopotrivă, parte a ecuației de vânzare a centrului istoric. Punct.
Există pe rețelele sociale mărturia unui funcționar public din Primăria Timișoara, care de mai bine de 12 ani, deținea toată documentația pentru deschiderea ”străzii – aleii – curții” Cezar, dar a fost amenințat de Johnny Cojocari cu scoaterea lui din primărie! Îi proteja pe ”țiganii de mătase”, doar el știe de ce (știe și DNA, dar nu a făcut nimic!), acest Johnny care a manipulat doi primari ai orașului, pe domnul Gheorghe Ciuhandu și pe Nicolae Robu. Le invoca în mod pervers ”dreptul la proprietate”, așa cum făcuse și cu primarul Viorel Oancea, cel care i-a cerut scuze (da, scuze!) într-o scrisoare ce a scandalizat întreaga redacție a cotidianului ”Timișoara” (epoca George Șerban), pe care am citit-o șocați toți, la acea vreme, despre o clădire de pe Splaiul Vladimirescu, pe care tocmai și-o ”cumpărase” Ionelaș Cârpaci. Cârpaci cerea primăriei să-i accepte calitatea de cumpărător de bună credință, după ce scosese abuziv din casa în care stăteau pe urmașii fostului proprietar. Așadar, primăria Timișoara nu s-a prezentat la proces!
Dominic Fritz habar nu are despre munca de investigație privind aceste etape, consumate în apărarea orașului nostru drag, dar vine acum, precum Prințul Absalom, din Antichitate, cel care sărac fiind și scăpătat, pentru a fi ovaționat de către cetate și pentru a nu o pierde, a împrumutat un cal frumos, o șea superbă, cu aur ornamentată, dar și o pelerină cusută cu fir de aur. Păcălind lumea cu zâmbetele sale, cu aerul său de învingător, a fost ales să conducă cetatea, după moartea înaintașilor. Atunci, a învins, dar a fost vremelnic… Apoi, el a devenit ”prințul cel rău”, locuitorii cetății regretând profund manipularea căreia i-au căzut pradă!
Dominic Fritz, mai exact, ”marii lui consultanți”, ne cred naivi? Sau inculți? Sau ne cred a fi așa cum scriu pe FB consumatorii lor de cuvinte abjecte, înjurături, jigniri? Eroare! Povestea adevărată a Timișoarei o știm cei care am și trăit-o! Cu bine, cu rele. Așadar, ”marea descoperire” a străzii Cezar este VECHE! Mai are Fritz câteva ”secrete” păstrate pentru campania electorală, doar că nu ne poate păcăli pe toți. Alții îl păcălesc pe el, iar noi râdem în ”barbă”, așa se zice pe la noi, pe la românii despre care Fritz a spus că avem ingeniozitate la înjurături. De fapt, raportat la monitorizările înjurăturilor celor asmuțiți spre texte ca acesta, se vede că-i plac! Bine că am mai învățat lecția blocării, că doar în numele democrației ne mai și apărăm, nu-i așa?
Campania electorală cu demolarea unui gard și a unei porți nu poate impresiona pe cei care fac analiză de conținut pe subiect. Una reală, nu parodie. Campania electorală cu așa ceva (deși strada era deja pe documentația de redeschidere de mulți ani!) face contrast cu imaginea sportivilor timișoreni cărându-și singuri, triști, canoele, pentru că li s-a demolat micuța clădire în care aveau echipamentele pentru antrenamente. Demolare unui sport de tradiție al Timișoarei.
Departe de mine gândul a apăra o nelegiuire, dar ținutul la sertar al ”secretelor lui Johnny” este o jignire adusă inteligenței timișoreanului educat. Este o atingere adusă muncii depusă de prea mulți oameni pentru o Timișoara curată (la propriu, și la figurat).
De ce nu a făcut asta anul trecut? Sau acum patru luni, după revelion, pentru începerea unui an nou decent? Sau la un an de la alegerile trecute? NU, acum trebuia, să ”dea bine”. Să pară eliberatorul, învingătorul, Absalom cel sărac, dar cu harnașamente scumpe?
Râde lumea, stimate Dominic Fritz! Cei ce par a se bucura sunt cei care nu știu nimic despre istoria Timișoarei.
Nu-i nimic, mergem înainte, parcă așa sună, nu? Înainte, desigur, spre noile descoperiri ale manipulărilor!
Tavez Bahtalo, Dominic!
Articol preluat din ziuadevest.ro
The post Tavez bahtalo, Dominic Fritz! appeared first on Cotidianul RO.
