Iranul și-ar putea revizui „doctrina nucleară” în urma amenințărilor israeliene, a afirmat joi, 18 aprilie, un comandant de rang înalt al Gardienilor Revoluției iraniene, ceea ce crește îngrijorările cu privire la programul nuclear al Teheranului, despre care a spus întotdeauna că este desfășurat strict în scopuri pașnice, scrie Reuters.
Israelul a anunțat că va riposta la masivul atac cu rachete și drone din 13 aprilie al Iranului, pe care Teheranul l-a efectuat ca răspuns la bombardamentul asupra complexului ambasadei sale din Damasc (Siria) la începutul acestei luni, imputat forțelor israeliene.
„Amenințările regimului sionist (Israelul, n.r.) împotriva facilităților nucleare iraniene fac posibilă revizuirea doctrinei noastre nucleare și îndepărtarea de la considerațiile noastre anterioare”, a declarat Ahmad Haghtalab, comandantul Gărzilor însărcinat cu securitatea nucleară, citat de agenția iraniană de știri Tasnim.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, are ultimul cuvânt în ceea ce privește programul nuclear al Teheranului, pe care Occidentul îl suspectează că are scopuri militare.
În 2021, ministrul iranian de atunci responsabil cu serviciile secrete a declarat că presiunea occidentală ar putea împinge Teheranul să caute să obțină arme nucleare, a căror dezvoltare a fost interzisă de Khamenei printr-o fatwa (decret religios) la începutul anilor 2000.
„Construirea și stocarea de bombe nucleare este greșită, iar utilizarea lor este «haram» (interzisă din punct de vedere religios, n.r.) … Deși avem tehnologie nucleară, Iranul a evitat-o cu fermitate”, a reiterat Khamenei, în 2019.
„Dacă regimul sionist dorește să ia măsuri împotriva centrelor și instalațiilor noastre nucleare, vom răspunde cu siguranță și categoric cu rachete avansate împotriva propriilor lor situri nucleare”, a mai declarat joi Haghtalab.
Discuțiile indirecte dintre Teheran și Washington pentru a revigora pactul nuclear iranian din 2015 au intrat în impas din 2022. Acordul, menit să împiedice Iranul să dezvolte o armă nucleară, prevedea ca Teheranul să accepte restricții asupra programului său nuclear și inspecții mai ample ale Națiunilor Unite, în schimbul încetării sancțiunilor impuse de ONU, Uniunea Europeană și SUA.
Acordul, care a limitat îmbogățirea uraniului de către Iran la 3,67%, a fost abandonat în 2018 de către președintele american de atunci, Donald Trump, care a spus că înțelerea era prea generoasă pentru Teheran.
Rafael Grossi, șeful organismului de supraveghere nucleară din cadrul ONU, a declarat în februarie că Iranul a continuat să îmbogățească uraniu la rate de până la 60% puritate, ceea ce depășește cu mult nevoile pentru utilizarea nucleară comercială.
Foto: Profimedia Images
