Conform unui studiu recent, sarcinile de matematică date ca temă elevilor ar putea, uneori, să aducă mai multe dezavantaje decât beneficii, în special când acestea sunt prea complexe pentru a fi rezolvate de copii, chiar și cu ajutorul părinților.
Cercetarea, realizată de Universitatea din Australia de Sud și Universitatea St Francis Xavier din Canada, a implicat interviuri cu opt familii canadiene pentru a înțelege experiențele lor legate de temele la matematică și impactul acestora asupra dinamicii familiale.
Toate familiile aveau cel puțin un copil în clasa a treia, în general de 8 sau 9 ani, vârsta la care în regiunea studiată sunt introduse primele teste standardizate la matematică. În general, s-a vorbit despre matematică ca despre un subiect nepopular și asociat cu o cantitate excesivă de muncă suplimentară.
Presiunea temelor complexe
„Temele au fost mult timp acceptate ca o practică ce întărește învățarea copiilor și îmbunătățește succesul academic,” afirmă Lisa O’Keeffe, conferențiar senior în educația matematică la Universitatea din Australia de Sud. „Dar când sunt prea complexe pentru a fi completate de un elev, chiar și cu sprijinul părinților, se ridică întrebarea de ce au fost date ca temă în primul rând.”
Studiul a identificat probleme precum dificultatea temelor chiar și cu ajutorul părinților, amânarea orei de culcare, intruziunea în timpul destinat familiei, precum și sentimente de inadecvare și frustrare.
Evoluția metodelor de învățare
Metodele de predare și învățare a matematicii s-au schimbat de-a lungul timpului, ceea ce poate adăuga presiune asupra părinților care au învățat diferit. „La fel ca multe alte lucruri, predarea matematicii a evoluat,” spune O’Keeffe. „Dar când părinții își dau seama că metodele lor verificate sunt diferite de cele pe care copiii lor le învață, adaptarea poate fi dificilă și poate adăuga o presiune inutilă.”
Aceasta poate conduce la „negativitate transgenerațională”, spun cercetătorii. În studiu, mamele erau în mare parte responsabile de ajutorul acordat la teme și, când acestea considerau sarcinile dificile, se puteau întări stereotipuri negative cum că matematica nu ar fi un domeniu în care fetele „excelază în mod natural”.
Impactul pandemiei și politicile de teme
Pandemia de coronavirus, o perioadă în care copiii au fost adesea nevoiți să studieze de acasă, a accentuat nevoia părinților de a ajuta la finalizarea temelor. Deși studiul se bazează pe un eșantion mic de participanți, concluziile sale corespund cu narațiunile comune în educație, subliniind nevoia de a asigura că temele la matematică sunt stabilite într-un mod adecvat, pentru a nu descuraja interesul tinerilor față de acest subiect de la o vârstă fragedă.
„Ultimul lucru pe care și-l doresc profesorii este să dezavantajeze fetele în dezvoltarea unei identități matematice puternice,” spune Sarah McDonald, lector în educație la Universitatea din Australia de Sud. Este necesară „o înțelegere mai bună a politicilor de teme și a așteptărilor.”
Deși se consideră adesea că temele au beneficii non-academice, cum ar fi dezvoltarea independenței și a abilităților organizaționale și a autodisciplinei, experiențele familiale documentate în studiul lor nu susțin neapărat această perspectivă.
Cercetarea a fost publicată în British Journal of Sociology of Education, deschizând un dialog important despre modalitățile în care temele la matematică pot fi structurate pentru a sprijini învățarea eficientă, fără a aduce prejudicii neintenționate.
