Tensiuni uriașe în Orientul Mijlociu. Iran vs. Israel: Când și cum au devenit dușmani de „moarte” aceste țări | Analiză

Tensiuni uriașe în Orientul Mijlociu. Iran vs. Israel: Când și cum au devenit dușmani de „moarte” aceste țări | Analiză

Israelul este în alertă maximă în legătură cu un posibil atac direct din partea regimului islamist de la Teheran ca urmare a unui bombardament care a vizat acum două săptămâni Consulatul iranian de la Damasc. Teheranul a dat vina pe Israel pentru bombardamentul din capitala Siriei, soldat cu moartea unor ofițeri militari iranieni, și a promis represalii. Relațiile dintre Iran și Israel nu au fost mereu atât de tensionate, comentează National Public Radio (NPR) din Statele Unite.

Pe fondul riscului unui atac din partea Iranului împotriva Israelului și extinderii războiului din Gaza, mai multe țări au emis alerte de călătorie în Orientul Mijlociu.

Liderii iranieni s-au numărat printre cei mai vehemenți contestatari ai operațiunii militare israeliene din Fâșia Gaza. De altfel, actualul regim de la Teheran obișnuiește să-i felicite pe cei care iau la țintă Israelul, salutând inclusiv atacul comis de Hamas pe 7 octombrie 2023 și soldat cu aproximativ 1.200 de morți.

Israelul a difuzat imagini și filmulețe care îi prezintă pe luptătorii grupării islamiste palestiniene Hamas ucigând civili, inclusiv bebeluși, și arzând cadavre în timpul atacului din 7 octombrie. Organizația pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch a verificat aceste imagini și a cerut Curții Penale Internaționale să investigheze posibile crime de război.

Cu toate acestea, Iranul a considerat această acțiune a Hamas drept o „victorie”. La câteva ore după lansarea atacului, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Nasser Kanani, a declarat pentru agenția de presă ISNA: „Ceea ce s-a întâmplat astăzi este în linie cu continuarea victoriilor rezistenței anti-sioniste pe diferite câmpuri de luptă, inclusiv în Siria, Liban și teritoriile ocupate”.

Iranul aruncă vina asupra Israelului pentru bombardamentul care a vizat la 1 aprilie consulatul său de la Damasc și s-a soldat moartea a șapte membri ai Corpului Gardienilor Revoluției, printre care doi generali. Israelul nu a confirmat și nici nu a negat că s-ar afla în spatele acestui atac. Dacă Israelul ar fi responsabil, bombardamentul de la Damasc ar fi ultimul dintr-un lung șir de atacuri israeliene împotriva țintelor iraniene, notează NPR.

1979, un an de cotitură

Pe vremea dinastiei Pahlavi, care a condus Iranul timp de mai bine de jumătate de secol, relațiile bilaterale iraniano-israeliene erau departe de a fi ostile. Iranul s-a numărat printre primele țări musulmane care au recunoscut statul Israel.

Palestinienii au interpretat această recunoaștere ca pe o acceptare tacită pe plan internațional a ceea ce ei numesc „Nakba” („Catastrofa”) – strămutarea, voluntară sau involuntară, a peste 700.000 de palestinieni în urma eșecului de a împiedica înființarea Israelului, în 1948.

La rândul său, Israelul s-a grăbit să stabilească legături cu statele non-arabe, mizând inclusiv pe cooperare militară și de securitate cu Iranul.

Cu toate acestea, Revoluția islamică produsă în 1979 în Iran a dus la haos în relațiile dintre Teheran și Iran. Odată cu înlăturarea de la putere a șahului Mohammad Reza Pahlavi, noul lider suprem al Republicii Islamice Iran, ayatollahul Ruhollah Khomeini, a ales să se opună puterilor mondiale pe care le considera „arogante”, catalogând Statele Unite drept „Marele Satan”, iar Israelul drept „Micul Satan”.

Chiar și așa, cooperarea iraniano-israeliană a continuat la un nivel redus până în anii ’80. Apoi a apărut o rivalitate ostilă, pe măsură ce Iranul a înființat și finanțat forțe armate pentru războaie din urmă și alte grupări militante în Siria, Irak, Liban și Yemen. Un război în umbră s-a extins de-a lungul anilor între Iran și Israel.

Programul nuclear iranian, principala țintă a Israelului

Programul nuclear iranian – despre care Teheranul a susținut mereu că îl dezvoltă doar în scop pașnic – a fost principala țintă a atacurilor israeliene. Teheranul crede că Israelul și Statele Unite au introdus virusul informatic Stuxnet la începutul deceniului 2000-2010 pentru a viza centrifugele sale de îmbogățire a uraniului.

Mai multe acte de sabotaj au ieșit la iveală în ultimii ani pe fondul unei tentative a Israelului de a deteriora instalațiile nucleare iraniene. Oameni de știință din domeniul nuclear au fost, de asemenea, luați la țintă. Decizia fostului președinte american Donald Trump de a retrage Statele Unite din acordul asupra programului nuclear iranian, act produs în 2018, a fost văzută ca o lovitură pentru Teheran și o victorie pentru Israel.

Iranul insistă că programul său nuclear este sută la sută pașnic, deși anumite incidente, cum ar fi o descoperire inexplicabilă de particule de uraniu într-un loc nedeclarat de Teheran către Agenția Internațională pentru Energie Atomică, îi pun în gardă pe cei care se îndoiesc de motivațiile oficialilor iranieni.

În timp ce Iranul este condus de islamiști radicali și Israelul este guvernat de consevatori, pare să existe puține șanse de revenire a celor două țări la relații cordiale.

Război prin procură

Iranul sprijină de mai mult timp grupările armate din regiune care vizează atât Israelul cât și armata americană. Principala grupare susținută de Teheran este Hezbollah, care a apărut în anii ’80 pentru a lupta împotriva ocupației israeliene din sudul Libanului. Această grupare șiită libaneză a susținut atacul din 7 octombrie al Hamas lansând la rândul ei rachete asupra nordului Israelului.

Iranul oferă sprijină, de asemenea, pentru Hamas, aflată la originea războiului în curs, precum și pentru rebelii Houthi din Yemen, care au tras cu rachete balistice asupra stațiunii israeliene Eilat de la Marea Roșie și au atacat vase comerciale – atacuri despre care rebelii Houthi spun că sunt în solidaritate cu cauza Hamas.

În plus, Iranul susține regimul liderului sirian Bashar al-Assad. Potrivit Israelului, Teheranul folosește teritoriul sirian controlat de al-Assad pentru a aproviziona Hezbollah cu rachete și alte tipuri de arme. Israelul a efectuat numeroase atacuri aeriene în Siria pentru a opri acest flux de arme și a precizat că unul dintre cei doi generali uciși în bombardamentul de la Consulatul Iranului de la Damasc era o figură-cheie a lanțului logistic.

Acum, însă, oficialii americani și israelieni avertizează în privința riscului unui atac direct din partea Iranului împotriva Israelului. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că bombardamentul de la Damasc este ca un atac asupra teritoriului iranian. Israelul „trebuie să fie pedepsit și va fi”, a amenințat el.

Replica Israelului a venit imediat, avertizând cu atacuri directe împotriva Iranului. O astfel de situație ar putea duce la un război regional major.

Oficialii americani caută să evite un scenariu de acest tip și apelează la Arabia Saudită, China și Turcia să descurajeze Iranul. Mai mult, Washingtonul spune că a avertizat direct Iranul în privința unui atac direct asupra Israelului.

  

  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *