Harta interactivă publicată de The Guardian arată că în cele mai multe orașe din România, inclusiv București, Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, Iași sau Brașov, poluarea aerului depășește de aproape trei sau patru ori limitele considerate sigure de Organizația Mondială a Sănătății.
Europa se confruntă cu o „criză gravă de sănătate publică”, în condițiile în care aproape toată lumea de pe continent trăiește în zone cu niveluri periculoase de poluare a aerului, arată o investigație realizată de cotidianul de The Guardian.
România nu face excepție – poluarea aerului cu PM 2,5 depășește limitele considerate sigure de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pe toată suprafața țării, arată analiza realizată de oameni de știință și publicată de cotidianul britanic. PM 2,5 sunt particule în suspensie, cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri.
Analiza datelor colectate cu ajutorul unei metodologii de ultimă oră – inclusiv imagini detaliate din satelit și măsurători de la peste 1.400 de stații de monitorizare la sol – dezvăluie o imagine dezastruoasă a aerului poluat.
Potrivit acesteia, în jur de 98% dintre oameni trăiesc în zone poluate cu particule fine extrem de dăunătoare, care depășesc pragurile stabilite de OMS. Aproape două treimi dintre europeni trăiesc în zone în care nivelul de poluare a aerului este mai mult decât dublu față de limitele OMS.
Cea mai afectată țară din Europa este Macedonia de Nord. Aproape două treimi din populația acestei țări trăiește în zone în care poluarea aerului depășește de peste patru ori pragurile OMS pentru PM 2,5, în timp ce în patru zone s-a constatat că poluarea aerului este de aproape șase ori mai mare, inclusiv în capitala Skopje.
Europa de Est este serios afectată. Cum stă România
Situația din Europa de Est este semnificativ mai rea decât cea din Europa de Vest, cu excepția Italiei, unde mai mult de o treime dintre cei care locuiesc în Valea Padului și în zonele învecinate din nordul țării respiră un aer care este de patru ori mai rău decât cel stabilit de OMS.
The Guardian a colaborat cu experți în poluare pentru a realiza o hartă interactivă care dezvăluie cele mai afectate zone de pe continent. Măsurătorile se referă în mod specific la PM 2,5 – particulele produse în principal din arderea combustibililor fosili, dintre care unele pot trece prin plămâni și în fluxul sanguin, afectând aproape toate organele corpului.
Conform actualelor orientări ale OMS, concentrațiile medii anuale de PM 2,5 nu ar trebui să depășească 5 micrograme pe metru cub. Noua analiză a constatat că doar 2% din populația Europei trăiește în zone care se încadrează în această limită. Experții spun că poluarea cu PM 2,5 provoacă aproximativ 400.000 de decese pe an pe întregul continent.
România face parte din țările unde situația este în mod deosebit proastă. Nu e singura. De fapt, potrivit analizei, aproape toți locuitorii din șapte țări din Europa de Est – România, Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Polonia, Slovacia și Ungaria – au parte de un aer în care poluarea este de cel puțin două ori mai mare decât pragul OMS.
Harta interactivă publicată de The Guardian arată că în cele mai multe orașe din România, inclusiv București, Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara sau Iași, poluarea aerului depășește de aproape patru ori limitele OMS – peste 19 micrograme PM 2,5 pe metru cub.
De fapt, poluarea aerului depășește normele OMS pe toată suprafața țării. În Brașov și Constanța, situația stă ceva mai bine, dar tot peste limitele OMS – între 14-16 micrograme PM 2,5 pe metru cub.
Macedonia de Nord și Serbia au o situație și mai proastă.
Și în Germania, trei sferturi din populație trăiește în zone în care poluarea aerului este de două mai mare decât pragurile stabilite de OMS. În Spania, această cifră este de 49%, iar în Franța de 37%.
În Suedia, în schimb, nu există nicio zonă în care PM 2,5 să atingă mai mult de două ori valoarea recomandată de OMS, iar unele zone din nordul Scoției sunt printre puținele din Europa care se situează sub această valoare.
Traficul, industria, încălzirea locuințelor și agricultura sunt principalele surse de PM 2,5
„Aceasta este o criză gravă de sănătate publică”, a declarat Roel Vermeulen, profesor de epidemiologie de mediu la Universitatea din Utrecht, care a condus echipa de cercetători de pe întregul continent care a compilat datele. „Vedem destul de clar este că aproape toată lumea din Europa respiră un aer nesănătos”, a spus acesta, citat de The Guardian.
Traficul, industria, încălzirea locuințelor și agricultura sunt principalele surse de PM 2,5, iar impactul este adesea resimțit în mod disproporționat de comunitățile cele mai sărace.
Poluarea atmosferică a devenit o problemă cheie în Europa, UE fiind supusă la presiuni pentru a face mai mult pentru a aborda această criză de sănătate publică în creștere. Săptămâna trecută, Parlamentul European a votat pentru adoptarea, până în 2035, a orientărilor OMS privind pragul de PM 2,5.
Legea, care trebuie încă finalizată în cadrul negocierilor cu Consiliul European, stabilește o limită obligatorie din punct de vedere juridic pentru concentrațiile anuale de PM 2,5 de 5 micrograme pe metru cub, față de 25 în prezent.
Dar experții spun că Europa trebuie să ia măsuri urgente acum. Aceștia indică un număr tot mai mare de dovezi care arată că poluarea atmosferică afectează aproape fiecare organ din corp și este legată de o gamă largă de probleme de sănătate, de la boli cardiace și pulmonare la cancer și diabet, depresie și boli mintale la tulburări cognitive și greutate mică la naștere.
Sute de mii de decese în fiecare an
Dr. Hanna Boogaard, expertă în poluarea atmosferică în Europa la Institutul american pentru efectele asupra sănătății, a declarat pentru The Guardian că noua analiză este crucială pentru fundamentarea dezbaterii privind poluarea atmosferică și efectele acesteia pe continent – sute de mii de decese în fiecare an.
„Aceste decese pot fi prevenite, iar estimarea nu include milioane de cazuri de boli care nu sunt fatale, ani trăiți cu dizabilități, spitalizări sau efecte asupra sănătății cauzate de alți poluanți”, a spus experta.
Unele orașe din Europa, printre care Londra și Milano, fac eforturi pentru a combate poluarea aerului, de la introducerea unor zone cu emisii foarte scăzute de noxe până la programe de reducere a traficului și inițiative dcare încurajează mersul pe jos și cu bicicleta.
Dar experții spun că politicienii trebuie să acționeze mai urgent, având în vedere dovezile tot mai numeroase privind efectele nocive.
Cercetările au arătat, de asemenea, că comunitățile mai sărace sunt de obicei cele care trăiesc în zonele cu cea mai gravă poluare a aerului. Barbara Hoffmann, profesoară de epidemiologie de mediu la Universitatea din Düsseldorf, a declarat că poluarea aerului este o problemă de „injustiție ecologică”.
„Țările care sunt cele mai afectate sunt, de asemenea, țările cu cel mai mic venit mediu, cu câteva excepții notabile – acest lucru ilustrează gradul de injustiție ecologică cu care ne confruntăm în UE. Curățarea aerului, în special în Europa de Est, este necesară de urgență pentru a oferi oportunități egale pentru o viață sănătoasă în întreaga Europă”, a spus ea, citată de cotidianul britanic.
Datele au fost compilate de cadrele universitare de la Universitatea Utrecht din Țările de Jos și de Institutul elvețian de sănătate publică și tropicală, în cadrul proiectului Expanse, finanțat de UE. Aceștia au utilizat o combinație de surse, de la date satelitare de înaltă rezoluție la stații de monitorizare a poluării și informații despre utilizarea terenurilor, pentru a stabili nivelurile medii anuale de PM 2,5 în Europa în 2019.
Ei au spus că nivelurile de poluare nu sunt semnificativ diferite de cele actuale, dar au adăugat că pot exista zone în care au fost implementate măsuri stricte de combatere a poluării și care au înregistrat o oarecare îmbunătățire.
