„Topul fericirii” în UE plasează România pe un neașteptat loc 2. Ce se află în spatele cifrelor

„Fericirea”, tradusă prin satisfacția față de viață, are legătură cu veniturile, dar și cu alți factori, cum ar fi vârsta, nivelul de educație sau familia, adată datele Eurostat. De aceea, țări precum România sau Polonia sunt pe un loc fruntaș, în vreme ce Germania este la coada clasamentului, „ceea ce arată complexitatea relației dintre bunăstarea subiectivă și bunăstarea economică”, observă Comisia Europeană.

În 2022, europenii și-au evaluat satisfacția față de viață la 7,1 puncte, în medie, pe o scară de la 0 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit).

Scorul a fost cel mai ridicat în Austria (7,9), Finlanda, Polonia și România (fiecare cu 7,7). Cel mai scăzut scor a fost înregistrat în Bulgaria (5,6), Germania (6,5) și Grecia (6,7).

Letonia și Croația au înregistrat, de asemenea, niveluri destul de scăzute de satisfacție – 6,8.

Cu toate acestea, în toate țările, cu excepția Bulgariei, nivelurile medii de satisfacție a vieții au fost mai mari de 6, ceea ce înseamnă că respondenții la sondaj s-au declarat mai degrabă mulțumiți decât nemulțumiți.

Există modele regionale clare: persoanele din nordul și din vestul UE au avut tendința de a fi mai mulțumite de viața lor decât cele din țările baltice, din zona mediteraneană și din estul UE.

Ce presupune scorul „fericirii”? În termeni statistici, ea se traduce prin „satisfacția în viață” și poate fi influențată de numeroși factori, cum ar fi vârsta, nivelul de educație, situația familială și financiară.

<iframe width=”764″ height=”362″ src=”https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?action=statexp-dc-display&title=Quality_of_life_indicators_-_overall_experience_of_life” scrolling=”no” frameborder=”0″></iframe>

Satisfacția față de viață este un indicator stabilit în cadrul statisticilor UE privind venitul și condițiile de viață. Este o analiză a mai multor dimensiuni ale calității vieții, completând indicatorul utilizat în mod tradițional ca măsură a dezvoltării economice și sociale, produsul intern brut.

Pagina Eurostat observă că este interesant de remarcat faptul că unele țări asociate cu niveluri scăzute de venituri în trecutul recent (așa cum indică, de exemplu, PIB-ul pe cap de locuitor ajustat în funcție de PPS), cum ar fi România și Polonia, se numără printre țările în care satisfacția în viață este cea mai ridicată – ceea ce arată complexitatea relației dintre bunăstarea subiectivă și bunăstarea economică.

Tinerii din UE au fost mai mulțumiți de viața lor

În 2022, în majoritatea statelor membre, persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani au arătat o satisfacție mai mare în ceea ce privește viața în comparație cu cele de peste 65 de ani.

În Danemarca, Suedia, Irlanda, Irlanda, Țările de Jos, Luxemburg și Finlanda s-a înregistrat un model opus în această privință.

Diferența dintre bunăstarea subiectivă a tinerilor în comparație cu cea a persoanelor de peste 65 de ani a fost cea mai mare în Croația (+1,6 puncte), Bulgaria (+1,4 puncte), Lituania (+1,3 puncte) și Slovacia (+1,2 puncte).

În majoritatea statelor membre (cu albastru), persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani au fost mai satisfăcute de viață

În Germania, cele două grupe de vârstă au avut aceeași satisfacție medie a vieții.

În Danemarca, cei de peste 65 de ani au avut cel mai mare avantaj în ceea ce privește satisfacția în viață în comparație cu tinerii: 0,9 puncte.

Satisfacția în viață a tinerilor a variat între 6,3 în Bulgaria și 8,1 în România și Polonia, în timp ce pentru cei de peste 65 de ani a fost de doar 4,9 în Bulgaria și a ajuns la 8,0 în Danemarca.

Au fost oamenii mai mulțumiți în zonele urbane sau rurale? Depinde de țară

În timp ce la nivelul UE, datele nu au arătat nicio diferență majoră în ceea ce privește satisfacția față de viață între zonele urbane și cele rurale, analiza fiecărui stat membru în parte arată un pic diferit.

În Malta, Austria, Finlanda, Țările de Jos, Belgia, Irlanda, Suedia, Danemarca și Luxemburg, persoanele din zonele rurale s-au declarat ușor mai fericite (cu cel puțin 0,2 puncte).

Satisfacția generală a vieții în funcție de gradul de urbanizare: orașe, orașe mici, rural

Pe de altă parte, în Bulgaria, România, Lituania, Slovacia, Portugalia, Ungaria, Croația, Cipru, Germania și Slovenia, persoanele din orașe au declarat niveluri mai ridicate de satisfacție în ceea ce privește viața.

Cea mai mare diferență a fost observată în Bulgaria, unde satisfacția medie în ceea ce privește viața a persoanelor care trăiesc în orașe a fost cu 0,8 puncte mai mare decât cea a celor care trăiesc în zonele rurale (a se vedea figura 3).

Europenii care au venituri mai ridicate, sunt mai educați și au copii sunt mai mulțumiți de viață

Datele arată că satisfacția față de viață a depins într-o anumită măsură de tipul de gospodărie și destul de mult de nivelul de venit.

Persoanele din gospodăriile cu copii aflați în întreținere au raportat în mod constant cele mai ridicate niveluri de satisfacție cu privire la viață.

Faptul că gospodăriile cu copii sjnt mai mulțumite decât cele fără copii este mai degrabă specific contextului european, întrucât cercetările de pe alte continente au constatat adesea contrariul.

În ceea ce privește nivelul veniturilor, persoanele cu venituri ridicate au avut tendința de a fi mai mulțumite de viața lor (7,6 în medie) decât cele cu cele mai mici venituri (6,5 în medie).

Cu toate acestea, chiar și persoanele cu venituri mai mici au avut tendința de a fi mai degrabă mulțumite de viața lor.

Satisfacția în viață pare să depindă și de nivelul de educație, care, într-o anumită măsură, reflectă și nivelul veniturilor. În fiecare stat membru, satisfacția în viață a crescut în paralel cu nivelul de educație.

Satisfacția față de viață în funcție de educație: studii primare, studii secundare și studii superioare

Cea mai mare diferență dintre persoanele cu studii superioare și cele cu studii primare (mai puțin de liceu) a fost observată în Slovacia (diferență de 1,6 puncte), în România și Bulgaria (1,5), precum și în Slovenia, Croația și Ungaria (diferență de 1,2 puncte).

Foto: Imagine ilustrativă / Dumitru Angelescu (Libertatea)